Hipertensiunea arterială (HTA), cunoscută de asemenea sub numele de tensiune arterială crescută sau hipertensiune, este o boală cronică caracterizată prin valori crescute ale presiunii arteriale a sângelui. Presiunea arterială este de două tipuri: presiunea arterială sistolică (presiunea sângelui în artere în timpul contracției mușchiului cardiac) și presiunea arterială diastolică (presiunea sângelui în perioada de relaxare a mușchiului cardiac). În perioada de repaus, presiunea arterială normală se încadrează între 100–140 mmHg în cazul presiunii arteriale sistolice (limita superioară) și 60–90 mmHg în cazul presiunii arteriale diastolice (limita inferioară). Presiunea arterială ridicată se identifică cu valori persistente ale presiunii arteriale egale cu sau mai mari de 140/90 mmHg.
Cauzele hipertensiunii arteriale:
Hipertensiunea poate să apară în cazul consumului anumitor sunstanțe
- Alcool
- Tutun
- Medicamente
- Droguri
Există și anumiți factori de risc ce pot duce la cresterea tensiunii arteriale
- Dieta bogată în sare
- Obezitatea
- Hipercolesteroemia (nivel crescut de grăsimi în sânge)
- Sedentarismul
- Antecedente în familie (predispoziția ereditară)
- stresul
- vârsta
În aproape toate societățile contemporane, tensiunea arterială crește odată cu vârsta, iar riscul de a deveni hipertensiv pe parcursul vieții este considerabil.
Hipertensiunea arterială apare ca urmare a unei interacțiuni complexe de gene și de factori de mediu. Factorii de viață care scad tensiunea arterială includ aportul redus de sare, consumul crescut de fructe și de alimente cu conținut scăzut de grăsime. Activitatea fizică, pierderea în greutate și consumul redus de băuturi alcoolice vor ajuta, de asemenea, la scăderea tensiunii arteriale.
Hipertensiunea arterială este rareori simptomatică și este, de obicei, depistată în cursul examenelor medicale. Unele persoane cu tensiune arterială crescută se plâng de dureri de cap (în special în zona cefei și în cursul dimineții), precum și de amețeli, vertij, acufene (zgomot sau vâjâit în urechi), tulburări de vedere sau episoade de leșin, hemoragie nazală, respirație dificilă.
Complicațiile care apar în urma unor valori foarte ridicate ale tensiunii arteriale, în lipsa unui tratament corespunzător, sunt extrem de periculoase. Acestea includ
- infarct miocardic
- accident vascular cerebral
- anevrisme arteriale
- insuficienta cardiacă
- patologie renală
- pierderea vederii
- tulburări congnitive și de memorie
- demență
Diagnostic și tratament
Există un număr semnificativ de persoane hipertensive care nu știu că suferă de această boală. Sunt necesare măsuri adresate întregii populații pentru a reduce consecințele hipertensiunii arteriale și a minimiza necesarul de tratamente medicamentoase antihipertensive. Înainte de începerea unui tratament medicamentos, se recomandă modificarea stilului de viață cu scopul de a scădea tensiunea arterială.
Hipertensiunea se poate depista foarte ușor, printr-un simplu control medical care include verificarea tensiunii cu ajutorul unui aparat numit tensiometru. Această investigație simplă și rapidă poate fi făcută de către un medic, dar există și tensiometre moderne, care pot fi folosite de către pacient acasă.Nu sunt necesare cunoștințe medicale sau tehnice. În acest fel, tensiunea poate fi monitorizată rapid ori de câte ori este nevoie. Persoanele care știu că suferă de hipertensiune trebuie să aibă acasă un tensiometru, pentru a-și verifica regulat tensiunea.
În cazul persoanelor care nu au fost diagnosticate cu hipertensiune, dar care au factori de risc, medicul poate recomanda o monotorizare a tensiunii ambulatoriu. Asta înseamnă că pacientul trebuie să își măsoare singur tensiunea acasă, la intervale regulate, timp de 24h și să țină evidența fiecărei verificări. În acest fel, medicul va vedea cum se modifică valorile tensiunii în decursul unei zile și nopți.
Totodată, medicul poate recomanda alte investigații suplimentare
- analiza de sânge
- analiza de urină
- electrocardiograma
Tratamentul va începe cu restricții clare impuse de medic, care îi va cere pacientului să adopte un stil de viață sănătos. Acesta presupune
- program zilnic de exerciții fizice moderate
- regim alimentar fără grăsimi și fără sare
- pierderea în greutate
- renunțare la alcool și la fumat
- evitarea oboselii, stresului și emoțiilor puternice
Uneori însă aceste măsuri nu sunt suficiente și mai ales în cazul pacienților mai în vârstă sunt necesare și medicamente. Pentru a selecta medicamentul și doza ce trebuie administrate se recomandă vizita la medicul specialist- cardiolog.
Totodată, am dori să aducem la cunoștința DVS că secția Cardiologie din cadrul IMSP Spitalul Clinic Bălți, dispune de paturi pentru tratament și reabilitare a pacienților cu maladii cardio vasculare, inclusiv, pentru pacienții care au suportat infecția Covid 19.
Grigore Lupașcu – șef secție Cardiologie
