Începând cu 1985 Organizația  Mondială a Sănătății (OMS) la inițiativa Societății Americane a Cancerului, a stabilit prin convenție internațională, că luna octombrie sa fie dedicată Lunii Internaționale de Conștientizării a Cancerului Mamar. Scopul acestui eveniment este atragerea atenției și sporirea pentru conștientizarea, depistarea precoce, tratamentul și îngrijirea paliativă a persoanelor cu cancer de sân.

Cancerul de sân este cel mai frecvent întâlnit tip de cancer la femei din întreaga lume, atât în țările dezvoltate, cât și în țările în curs de dezvoltare. În țările cu venituri mici și medii, incidența a crescut în mod constant în ultimii ani datorită creșterii speranței de viață, creșterii gradului de urbanizare. În prezent, nu există suficiente dovezi despre cauzele cancerului mamar, prin urmare, depistarea precoce a bolii rămâne o măsură prioritară a controlului cancerului mamar.
 
Cancerul glandei mamare ( în continuare CGM) – maladia întregii civilizații
Evaluarea unei probleme atât de complexe, cum este cancerul mamar, are un caracter multidimensional și atrage atenția atât prin frecvență majorată, cât si prin gravitatea sa.
Cel mai important aspect din toate fiind legat de faptul, că agresiunea  cancerigenă pare a fi în concordanță cu  progresul  civilizaţiei. Statisticile confirmă întru totul această realitate.

 
Epidemiologia CGM

  • CGM este cel mai frecvent tip de cancer în rândul femeilor la nivel mondial și constituie 30% dintre  toate neoplaziile feminine;
  • Conform datelor OMS  în lume sunt diagnosticate anual peste 1,7 mln. de cazuri noi;
  • Decedează de CGM 000 de femei –  câte o femeie în  fiecare minut.
  • Poate apărea și la bărbați, anual în lume se înregistrează 2. 000 pacienți cu CM.
  • În SUA indicele morbidității prin CGM  alcătuiește 300.000 cazuri;
  • În Europa – 458.000
  • În Federația Rusă numărul cazurilor de CM primar depistate au ajuns  la  241;
  • În Republica Belorusi, anual se înregistrează  în jur de 4.000 cazuri de CGM;
  • În Ucraina – stau la evidență 137. 987 paciente cu CGM;
  • România se află la mijlocul acestui spectru, cu o incidență anuală estimată de 50 de cazuri noi, constituind o treime din toate cancerele la femei– cu un număr estimat  de peste  000.

 
Cancerul glandei mamare în Republica Moldova

    Potrivit datelor statistice, în Republica Moldova cancerul glandei mamare ocupă primul loc în structura morbidităţii prin tumori maligne la femei. Anual se înregistrează în jur de 1000 de paciente cu cancer mamar, reprezentând 22% din morbiditatea oncologică anuală.
Se estimează că 1 din 9 femei pe parcursul vieţii vor fi afectate de această groaznică maladie.
În RM se află la evidență cu CGM în total  9137 paciente, ce constituie  495,57 la 100 mii populație feminină.
Conform ultimelor date statistice prezentate de Cancer Registru Național din cadrul IMSP Institutul Oncologic, incidenţa are o dinamică de majorare.
În anul 2015 au fost luate la evidență în IMSP Institutul Oncologic 1013 paciente, care au constituit 53,6 %000, în 2016 numărul pacientelor a ajuns  deja la 1170 (63,4%000).  În anul 2017 au fost luate la evidență 1118 paciente (60,1 %0000).
Cel mai frecvent sunt afectate de cancer mamar femeile după vârsta de 50 de ani, vârsta medie   fiind de 58 de ani. În intervalul de vârstă de la 50-69 ani au fost depistate 63, 1% din toate cancerele.
Conform datelor statistice, în Republica Moldova practic fiecare a doua pacientă se adresează în legătură cu neoplazii mamare în stadiile avansate ale maladiei – stadiul III și IV.
În anul 2017 s-au adresat tardiv 43,7% paciente.  În municipiul Chișinău în anul 2017 s-au depistat 339 cazuri noi de cancer mamar, dintre care în stadii avansate, cu părere de rău, au fost 102 paciente.
În municipiul Bălți – 48 paciente, 17 dintre care cu stadiul III și IV al maladiei.

 

Mortalitatea prin cancerul glandei mamare

În pofida faptului că la ora actuală există multiple variante de tratament adaptate la caracteristicele tumorii (terapii personalizate), mortalitatea se menţine în continuare ridicată. Cancerul mamar este principala cauză de deces prin tumori maligne a femeilor din ţările dezvoltate.

În Rusia  în ultimul an au decedat 22,6 mii femei. În România mortalitatea cauzată de CGM  este de 36%, depășind media mondială  de 31 la sută și cea europeană – de 29 la sută din decese pe motiv de cancer.

Potrivit celui mai nou studiu  realizat de  Societatea Americană de Cancer  în SUA din 1989 până în 2015 mortalitatea a scăzut cu aproximativ 40%.  Datele statistice arată că tendința se va menține în perioada următoare, datorită screeningului și terapiei țintite a cancerului mamar. Se estimează că au fost prevenite 322.600 de decese în perioada studiată.                         

În Republica Moldova mortalitatea prin cancer mamar ocupă locul III în structura mortalităţii prin tumori maligne, constituind 20, 2% din numărul total de femei decedate de cancer.

Numărul deceselor prin cancer mamar este în creștere, constituind  cifre destul de impunătoare. Dacă în anul 2010 au decedat 469 paciente (25,3%₀₀₀), atunci în anul 2017 numărul decedatelor a ajuns la cifra de peste  500 persoane.

Fără discuții, că indicii înalți ai mortalității sunt determinați preponderent de adresarea pacientelor în stadiile tardive ale maladiei.

 

Screeningul și depistarea precoce

În conformitate cu Programul Național de Control al Cancerului pentru anii 2016-2025, document aprobat prin HGRM nr. 1291 din 2 decembrie 2016, țara s-a angajat să sporească cu 25% rata de depistare precoce a cancerului în stadiile I și II până în anul 2025.

În aceste scopuri se organizează screeningul cancerului mamar prin   următoarele metode:

Autoexaminarea, examinarea clinică realizată de către medicul de familie, medicii ginecologi, USG glandelor mamare și mamografia conform PCN nr. 102 Cancerul Glandei Mamare.

Pentru depistarea precoce a cancerului glandei mamare în cazul depistării unor devieri structurale a sânului pacienta este îndreptată pentru consultație către medicul mamolog oncolog cu indicația pe Formularul 027/e „Screening”.

În ultimii 5 ani numai 15,7% – 21,2% bolnave au fost depistate la controalele profilactice.

În condiţiile actuale efectuarea screeningul rămâne singura soluţie de reducere a mortalităţii prin cancerul mamar.

OMS promovează programe comprehensive de control al cancerului de sân, ca parte a planurilor naționale de control al cancerului. Strategiile recomandate de detectare precoce pentru țările cu venituri mici și medii sunt conștientizarea semnelor și simptomelor precoce și screening-ul prin examinarea clinică a sânilor în zone demonstrative.

Factorii de risc pentru cancerul de sân

Mai mulți factori de risc pentru cancerul mamar au fost bine documentați. Cu toate acestea, pentru majoritatea femeilor care prezintă cancer de sân nu este posibilă identificarea factorilor de risc specifici. Un istoric familial al cancerului la sân crește riscul cu un factor de două sau trei. Unele mutații, în special la BRCA1, BRCA2 și p53, conduc la un risc foarte mare pentru cancerul de sân. Cu toate acestea, aceste mutații sunt rare și reprezintă o mică parte din sarcina totală a cancerului de sân.

Factorii de reproducere asociați cu expunerea prelungită la estrogeni endogeni, cum ar fi debutul ciclului menstrual precoce, menopauza târzie, vârsta târzie la prima naștere sunt printre cei mai importanți factori de risc pentru cancerul de sân.  Hormonii exogeni, de asemenea, exercită un risc mai mare pentru cancerul de sân. Contraceptivele orale și utilizatorii de terapie de substituție hormonală prezintă un risc mai mare decât cei care nu utilizează. Alăptarea are un efect protector.

Asupra poverii cancerului de sân contribuie diferiți factori de risc modificabili, excluzând factorii de reproducere, cum ar fi: 21% din totalul deceselor cauzate de cancerul de sân la nivel mondial se datorează consumului de alcool, excesului de greutate și obezității, inactivității fizice. Proporția a fost mai mare în țările cu venituri ridicate (27%), iar cel mai important contribuitor a fost supraponderabilitatea și obezitatea. În țările cu venituri mici și medii, proporția cazurilor de cancer mamar care se atribuie acestor factori de risc a fost de 18%, iar inactivitatea fizică a fost cel mai important determinant (10%).

Simptome

Cel mai frecvent simptom al cancerului de sân este apariția unui nodul sau a unei zone de țesut îngroșat, nedureroase, la nivelul sânului, cu margini neregulate.
Există cazuri în care tumorile sunt moi și rotunjite. Ele pot fi chiar dureroase. Din acest motiv, este important ca orice modificare a sânilor sau orice nodul nou apărut să fie verificat de către un cadru medical cu experiență în diagnosticarea bolilor de sân.

Alte simptome posibile ale cancerului de sân includ:

  • Tumefierea (umflarea) totală sau parțială a unui sân, în special în cazul în care aceasta apare pe o singură parte (chiar dacă nu se simte niciun nodul distinct);
  • Rash (iritație), încrețirea pielii sau apariția unei cruste la nivelul sânului;
  • Retracția pielii la nivelul unei zone a sânului;
  • Apariția unei senzații de durere în oricare dintre sâni, la nivelul mamelonului sau în zona axilei, fără a fi legate de menstruație;
  • Rash (Iritație) în jurul mamelonului sau apariția unei cruste la nivelul mamelonului (unele femei descriu această crustă ca fiind similară cu textura cojii de portocală);
  • Retragerea mamelonului spre interior;
  • Secrețiile mamelonare (altele decât laptele matern) apărute spontan, hemoragice sau incolore, în special cele unilaterale.

 

Controlul cancerului mamar

OMS promovează controlul cancerului de sân în contextul programelor naționale cuprinzătoare de control al cancerului, care sunt integrate în bolile noncomunicabile și alte probleme conexe.

Controlul cuprinzător al cancerului implică prevenirea, depistarea precoce, diagnosticarea și tratamentul, reabilitarea și îngrijirea paliativă.

Creșterea gradului de conștientizare a opiniei publice cu privire la problema cancerului de sân și mecanismele de control, precum și promovarea unor politici și programe adecvate reprezintă strategii-cheie ale controlului cancerului mamar pe bază de populație.

Multe țări cu venituri mici și medii se confruntă acum cu o dublă povară a cancerului de sân și de col uterin la femeile de peste 30 de ani.

Profilaxie

Controlul factorilor de risc specifici cancerului de sân modificabili, precum și prevenirea eficientă integrată a bolilor netransmisibile care promovează regimul alimentar sănătos, activitatea fizică și controlul consumului de alcool, excesului de greutate și obezității ar putea avea un impact în reducerea incidenței cancerului de sân în termen lung.