Anual, la  2 octombrie marcăm Ziua Naţională fără alcool, întru sensibilizarea și conștientizarea de către populația Republicii Moldova a riscului pentru viață și sănătate a consumului  de alcool.

Alcoolul  are un impact major asupra sănătății publice, fiind unul dintre principalii factori de risc pentru tulburările neuropsihice, bolile cardiovasculare, ciroza hepatică și cancerul  și generează costuri enorme a asistenței medicale pentru tratament și recuperare, pierderi economice cauzate de decesele premature și incapacitatea de muncă.

Pe lângă faptul că este un drog care creează dependenţă, alcoolul cauzează peste 200 de tipuri de boli şi diferite afecţiuni, inclusiv traume și leziuni neintenționate. În plus, consumul de alcool în timpul sarcinii poate duce la handicap mintal sever al copilului.

La nivel global, consumul de alcool reprezintă al treilea factor de risc major pentru sănătate și moarte prematură. La fel este afectată semnificativ viaţa comunităţii și a familiei (violenţă domestică, divorțuri, accidentele rutiere, huliganism, traume și accidente din imprudență, furturi etc.).

 Repere privind consumul de alcool
 La nivel global

  • Anual, la nivel global se înregistrează circa 3,3 milioane de decese, cauzate de consumul de alcool, ceea ce reprezintă 5,9% din totalul deceselor.
  • Consumul nociv de alcool este responsabil de declanșarea a peste 200 de afecțiuni și boli. În general, 5,1% din povara globală a bolilor și traumelor este cauzată de consumul nociv de alcool, măsurată în anii de viață ajustați în funcție de dezabilitate (DALY).
  • 25% din totalul deceselor în grupul de vârstă 20 – 39 de ani se datorează consumului nociv de alcool.
  • Adolescenții și tinerii în vârstă de până la 25 ani reprezintă o populaţie în mod particular la risc, datorită percepției inadecvate asupra riscurilor.
  • Consumul global de alcool este 6,3 litri alcool pur/locuitor în vârstă de peste 15 ani , echivalent a 13,5 grame alcool pur pe zi, raportat la populația globală (Global status report on alcohol and health, 2014).

La nivel regional
Regiunea cu cel mai mare nivel de consum din lume este Uniunea Europeană, unde mai mult de o cincime din populația cu vârsta peste 15 ani, raportează un consum sporadic de alcool în cantități mari (cinci sau mai multe porții standard sau 60 de grame de alcool) cel puțin o dată pe săptămână

  • La nivel european, consumul de alcool a devenit a șasea cauză principală de morbiditate și decese premature în țările cu venituri înalte.
  • Riscul de deces din cauza alcoolului pentru femeile din regiunea estică a Europei e de 7 ori mai înalt (1424 decese la 1mln. populație), decât în partea mediteraneană (197 decese la 1mln. populație).
  • Aproximativ 70% dintre adulții din regiunea europeană a OMS consumă zilnic alcool. În medie, europenii consumă circa 10,7 litri de alcool pur anual pe cap de locuitor.
  • Bărbații consuma mai mult alcool decât femeile: în a.2014 media consumului a fost de 19,4 litri pentru bărbați și 12,9 litri pentru femei.
  • 6,4% dintre bărbați și 1,2% din femei sunt estimați de a fi dependenți de alcool.

 
La nivel național

  • Republica Moldova se află în topul ţările cu cel mai mare consum de alcool pe cap de locuitor în lume (locul III după Lituania și Belarus).
  • Conform Raportului global privind consumul de alcool și sănătatea (2015), Moldova a înregistrat un consum anual de 15,1 litri alcool pur/locuitor la vârsta de 15 ani+, din care 10,5 litri alcool neînregistrat (produs în gospodării). Consumul de alcool raportat exclusiv la populația consumatoare de alcool = 25,4 l alcool pur/locuitor în an.
  • Datele statistice naționale atestă faptul, că incidenţa prin alcoolism cronic este în descreştere, în anul 2017 constituie 85,3 la 100 mii locuitori in comparație cu 121,3 la 100 mii locuitori in anul 2010. Totodată, prevalenţa prin alcoolism cronic pe parcursul a mai multor ani este constant înaltă, fiind de 3 ori mai mare față de media europeană.
  • Potrivit datelor statistice către 01.01.2018 în supraveghere medicală se aflau 45340 bolnavi de alcoolism cronic, 538 bolnavi cu psihoze alcoolice, precum şi în evidenţă preventivă în legătură cu abuzul de alcool 5177.

Vulnerabilitatea femeilor la daunele  alcoolului este o preocupare majora de sănătate publică, deoarece ponderea femeilor cu alcoolism cronic şi psihoze alcoolice a crescut în mod constant, astfel,  în anul 2017 au fost luate primar la evidență 575 femei sau 17,2%. Sub  supraveghere medicală cu alcoolism şi psihoze alcoolice se află 7169 femei sau 15,8% în anul 2017 comparativ cu 7100 femei sau 15,5% în anul 2016. Alarmant, că circa 52% din femeile supravegheate sunt de vârstă fertilă şi educă copii, punând în pericol direct fertilitatea acestora, precum şi sănătatea viitoarelor generaţii.

Consumul nociv de alcool provoacă daune sănătății fiind un factor cauzal pentru bolile digestive cronice, în special hepatitele cronice şi cirozele hepatice, incidența cărora în anul 2017 a constituit 202,3 la 100 mii de locuitori (207,9 în 2016), iar prevalența – 2387,7 cazuri la 100 mii de locuitori (2337,5 în 2016). În ultimii 10 ani morbiditatea prin hepatitele cronice şi cirozele hepatice a crescut de circa 1,7 ori, afectând în mare măsură persoanele adulte cu vârsta de 18 ani+  cu o pondere de 96,6%. Hepatitele  cronice şi ciroză hepatică: 65,6 la 100 mii locuitori sau 2328 persoane în anul 2017 (2016 – 80,1/100.000 sau 2844 persoane); fracţiunea atribuibilă alcoolului fiind în jur de 40-50%;

Situaţia existentă se agravează tot mai mult și din cauza consumului de alcool în rândul copiilor şi tinerilor. Cu cât vârsta de debut a consumului de alcool este mai timpurie, cu atât este mai puternică relația sa cu alcoolismul cronic, cu abstinența de scurtă durată și cu prezența unor consecințe severe asupra stării de sănătate și vieții sociale. Cea mai înaltă vulnerabilitate față de efectele alcoolului o au adolescenții care încep să bea înainte de a împlini 15 ani, aceștia având un risc între patru și șapte ori mai mare de a deveni mari băutori față de cei care încep să bea mai târziu, evidențiază statisticile prezentate de OMS. Iar aproximativ 15% din aceștia vor întruni criteriile pentru dependență de alcool până la sfârșitul adolescenței. Tinerii care se confruntă cu lipsuri materiale, boli, probleme familiale, carenţe în educaţie, lipsa locuinţei sau discriminare pot fi predispuşi să consume alcool în cantităţi mari şi de la vârste mai timpurii, iar consecinţele alcoolului asupra sănătăţii şi vieţii pot fi mai severe decât la semenii lor.

Consumul de alcool la tineri în Republica Moldova
Conform unui studiu al adolescenților de 15 – 16 ani (clasele 8 -9): Studiul de cercetare în școli privind consumul de alcool şi alte droguri (ESPAD) , 2015):

  • Jumătate dintre elevii din clasele a 8-a și a 9-a au consumat alcool în ultimele 30 de zile.
  • În ultimele 30 zile circa 7,7 dintre elevii s-au intoxicat în rezultatul consumului băuturilor alcoolice până la starea în care ”au mers clătinându-se, nu au mai putut vorbi clar, au vomitat sau nu și-au mai amintit ce s-a întâmplat”.
  • Circa 38,7% dintre elevi au consumat 5 sau mai multe porții de băuturi alcoolice la o ocazie în ultimele 30 zile.
  • Practic fiecare al doilea elev poate face ușor rost de băuturi alcoolice. Cea mai accesibilă băutură alcoolică pentru elevi este băutura alcoolică dulce.
  • Mai mult de jumătate dintre respondenți au încercat un pahar de băutură alcoolică la 13 ani sau mai devreme.  Circa 8% dintre ei au fost în stare de ebrietate alcoolică la vârsta de 13 ani sau mai devreme.

Adolescenții și tinerii în vârstă de până la 25 ani se află în mod particular la risc de a dezvolta probleme legate de consumul de alcool, datorită ponderii crescute a consumatorilor din acest grup de vârstă, a debutului timpuriu al consumului și a modelului de consum de tip excesiv.

 Efectele pe termen scurt ale consumului de alcool: 

  • Probleme sexuale: comportament nepotrivit, sex neprotejat, viol, boli cu transmitere sexuală, sarcină nedorită);
  • Probleme cu legea: amenzi, închisoare, plata daunelor
  • Accidente rutiere, la domiciliu, la locul de muncă
  • Distrugerea relațiilor cu familia, prietenii,;
  • Scăderea performanțelor școlare, abandonarea studiilor, concediere
  • Comportamente antisociale: scandaluri, bătăi, omor, furt, tâlhărie, distrugeri de bunuri
  • Consum de alte substanțe de abuz: tutun, droguri ilegale

Efectele pe termen lung ale consumului de alcool
 Sistemul nervos – încetinirea gândirii, scăderea memoriei, încetinirea reflexelor, insomnie, violenţă, sinucidere, epilepsie, depresie, nervozitate, demenţă, dureri şi tremurături ale mâinilor şi picioarelor;
Piele  – înroșirea pielii, pete, aspect îmbătrânit, buhăit;
Aparat respirator – pneumonie, tuberculoză, HIV/SIDA;
Inima și vase de sânge – cardiopatie ischemică, infarct miocardic, accidente vasculare cerebrale urmate de paralizii, hipertensiune arterială;
Mușchi – slăbiciune musculară;
Oase  – osteoporoză;
Sistem digestiv – scăderea absorbţiei de vitamine și nutrienți, hepatită, ciroză, pancreatită, cancer;
Aparat reproducător – bărbați: impotență, femei: scăderea fertilităţii, avort spontan, pierderea dorinței sexuale.