Potrivit Dr. Valeriu Cucieru, mamolog, specialist în chirurgia glandei mamare, chisturile mamare reprezint niște formațiuni lichidiene, localizate la nivelul sȃnului, boala numindu-se mastopatie fibrochistică. În sursele medicale pot fi întâlnite și alte denumiri precum: mastoză fibrochistică, displazie mamară, mastoză chistică, Boala Reclus. Chisturile mamare pot apărea la orice vârstă, dar sunt frecvent întâlnite la femeile cu vârsta cuprinse între 35 și 50 de ani, dar pot apărea și ȋn cazul tinerelor sub vârsta de 20 de ani. Unele femei pot avea un singur chist mamar sau mai multe, la un singur sân sau la ambii.
Simptome:
Deși simptomatologia poate să varieze foarte mult de la o persoană la alta și de la un ciclu la altul, cele mai frecvente simptome determinate de mastopatia fibro-chistică sunt:
- Consistența crescută și neregulată a țesutului mamar, difuză sau pe o porțiune, mai evidentă la nivelul cadranelor supero-externe, cu precădere premenstrual;
- Sensibilitate crescută ȋn zona chistului sau la nivelul sȃnului;
- Senzația de greutate a glandei mamare;
- Sensibilitate crescută; durere ușoară, care se accentuează înainte de ciclul menstrual și se reduce după menstruație;
- Prurit în jurul sfârcului.
Diagnostic:
Primul pas în stabilirea diagnosticului de mastopatie fibro-chistică este reprezentat de examinarea clinică a sânilor de către medicul de familie, ginecolog, oncolog și medicul mamolog. Totuși, medicul nu poate stabili un diagnostic doar prin palpare, de aceea se utilizează metode imagistice avansate pentru detectarea acestor formațiuni.
Cea mai utilizată metodă de diagnosticare a mastopatiei fibrochistice este ecografia glandelor mamare, care pune în evidență prezența formațiunilor lichidiene, dimensiunea și numărul lor.
Ecografia mamară este utilizată frecvent la femeile sub 40 de ani, la femeile însărcinate și la cele care alăptează, în cazul sânilor denși unde sensibilitatea mamografiei scade. În ultimul timp sunt utilizate Ecografiile mamare cu Doppler și elastografie, care permit efectuarea unui diagnostic diferențial între formațiunile lichidiene și cele solide. Această metodă de diagnostic nu doare, nu prezintă riscuri şi nu este o metodă iradiantă, însă nu este 100% sigură pentru depistarea tumorilor iar nodulii de mici dimensiuni nu sunt descoperiţi.
O altă metodă utilizată preponderent la femeile de peste 40 de ani este mamografia. Această metodă are o sensibilitate mai scăzută pentru depistarea chisturilor decât ecografia, în schimb este indispensabilă pentru excluderea caracterului malign al formațiunilor mamare.
Ecografia mamară și mamografia sunt două metode diferite, care se completează una pe alta în diagnosticul mastopatiei fibrochistice și altor leziuni ale sânului.
În anumite situații când medicul întâmpină dificultăți de diagnostic clinico-imagistic, poate recomanda pacientei efectuarea rezonanței magnetice nucleare – o metodă performantă de depistare a formațiunilor mamare cu o sensibilitate foarte înaltă. Mai sunt folosite și pneumochistografia, ductografia mamară.
În cazul chisturilor cu dimensiuni mai mari de 1 cm, este utilizată biopsia aspiratorie cu ac subțire pentru evacuarea lichidului. Acest lichid extras poate fi diferit după consistență și culoare (alb-gălbui, galben, verzui, brun). În cazul infectării chistului, lichidul poartă un caracter inflamator și poate fi de consistență vâscoasă. După evacuarea lui, pacienta simte o ușurare la nivelul locului afectat.
De obicei, lichidul extras din cavitate este supus analizei citologice pentru detectarea prezenței semnelor de inflamație, de proliferație (înmulțire) și chiar a celulelor canceroase.
Cauzele apariției:
Sunt cunoscuți numeroși factori de apariție a mastopatiei fibrochistice. Printre ei se numeră:
1. Disbalanța hormonală caracterizată prin hiperestrogenemie(exces de hormoni estrogeni), hiperprolactinemie(creșterea în sânge a secreției de prolactină).
2. Patologia glandei tiroide (gușa toxică difuză, adenomul tiroidian, chisturile glandei tiroide).
2. Patologiile organelor genitale (patologiile inflamatorii) – anexita cronică (boală inflamatorie pelvină),
-endocervicoza (eroziunea colului uterin),
-colpita (inflamația vaginului),
-procesele hiperplazice – miomul uterin,
-endometrioza uterină (creșeterea anormală a celulelor endometriale),
-chisturile ovariene.
3. Patologiile sistemului hepatopancreobiliar (steatoza hepatică cronică-ficat gras, ciroza hepatică, colecistita cronică, pancreatita cronică).
4. Prezența factorilor nocivi (consumul exagerat de cafea, de grăsimi, alimente picante, fumatul)
5. Stresul și imunosupresia
Cât de periculoase sunt chisturile mamare?
De obicei chisturile mamare sunt inofensive și nu prezintă riscuri pentru viața pacientei. În cazul chisturilor de dimensiuni mari există un risc de infectare a lor.
Tratament:
În cazul chisturilor simple, de dimensiuni mici (2-6 mm), care nu prezintă simptome clinice, nu este nevoie de tratament. Este necesară doar monitorizarea lor (efectuarea ecografiilor periodice – o dată la 3 și 6 luni). În marea majoritate mastopatia fibrochistică este considerată o consecință a apariției unei disfuncții în organism. Sarcina primordială a medicului este de a depista rădăcina problemei. Atunci când sunt depistate patologii endocrine, ginecologice, a aparatului digestiv, este necesar să consultați un medic specialist.
În cazul hiperestrogenemiei confirmate prin profilul hormonal se vor indica preparate hormonale pe bază de antiestrogeni (tamoxifen, fareston) și creme pe bază de progesteron. În cazul hiperprolactinemiei sunt utilizați inhibitorii sintezei de prolactina (bromocriptina, cabergolina).
Atunci când chisturile sunt de dimensiuni mai mari de 1 cm și provoacă disconfort pacientei sunt utilizate medicația homeopatică (sub formă de comprimate, picături orale, creme) cu scopul de a reduce simptomele bolii și normalizării fonului hormonal al glandelor mamare. La fel de utile sunt preparatele ce conțin vitamina A și E, cu scop antioxidant, precum și complexele de vitamine care, în mare parte, îmbunătățesc metabolismul organismului și potențează efectul preparatelor homeopatice.
Aspirarea pe ac fin – ȋn cazul ȋn care chistul este mare și provoacă disconfort sau nu dispare pe cont propriu. Aceastǎ metodǎ poate fi utilizatǎ pentru drenarea lichidului din interiorul chistului. Medicul va insera acul ȋn chist, cu sau fără ghidaj ecografic. Procedura poate fi repetatǎ ȋn cazul ȋn care chistul apare din nou. În cazul chisturilor atipice (de dimensiuni mari, recidivante, cu conținut sangvinolent) va fi indicată intervenție chirurgicală în volum de rezecție sectorală a glandei mamare cu analiza histopatologică ulterioară.
Stil de viață:
Modul de viață în cazul mastopatiei fibrochistice trebuie să fie unul sănătos, activ, cu respectarea următoarelor sfaturi medicale:
– reduceți consumului de grăsimi și de carbohidrați rafinați, deoarece pot crește nivelul de estrogen în organism;
– reduceți consumul de cofeină, ciocolată, băuturilor de tip cola, berea fără alcool. Aceste băuturi conțin metilxantină care poate produce o suprastimulare a țesutului mamar în cazul unor femei.
– Evitați parabenii din produsele cosmetice. Parabenii sunt substanțe chimice care sunt folosiți ca și conservanți în produsele antitranspirante și în multe alte produse cosmetice. Numeroase studii medicale au demonstrat că toți parabenii au o activitate estrogenică crescută.
– includeți în alimentație alimentele bogate în fibre de origine vegetală (mai ales a cerealelor integrale și a fructelor). Sunt foarte importante pentru eliminarea excesului de estrogen din organism. De exemplu, legumele crucifere precum broccoli, varza, varza de Bruxelles și napii conțin indol-3-carbinol. Acest compus reduce capacitatea estrogenului de a adera la țesutul mamar.
O dietă bogată în alimente integrale și săracă în grăsimi animale este cel mai bun aliat al sănătății feminine. Aceste alimente sunt bogate în fibre dietetice și se recomandă să fie incluse în dieta zilnică: cerealele integrale (porumb, grâu, orez, ovăz), ierburile uscate și condimentele (scorțișoara, oregano, cimbru, rozmarin, coriandru, cuișoare, busuioc, salvie, fenicul), dovleceii, varză, varză de Bruxelles, broccoli, fasolea albă, neagră sau verde, fructele uscate (nuci, migdale, alune, nuci de Brazilia, de macadamia, nuci pecan), semințele de in, de floarea soarelui, de susan, pastă de susan tahini, fructele (mai ales merele, perele, bananele, portocalele și strugurii).
– suplimentele alimentare. Uleiul de luminița nopții și uleiul de limba mielului sunt bogate în acizii grași esențiali omega 3 și omega 6 (gamma-linolenic GLA), care în cazul multor femei reduc sensibilitatea și inflamația de la nivelul sânilor. Aceste efecte benefice le au și uleiul de in, uleiul de susan și uleiul de nucă. În prezent există mai multe studii care au indicat că acidul gras esențial omega 3 protejează împotriva cancerului mamar. Se recomandă suplimentele de vitamine și minerale, în special vitamina E, vitamina A, Coenzima Q10 și seleniu, acești antioxidanți fiind foarte benefici pentru sănătatea feminină. Extractul de ceai verde, salvestrolii, propolisul, armurariul sunt foarte utile în tratamentul mastopatiei fibrochistice.
Chisturile mamare și cancerul de sân
Riscul de apariție a cancerului mamar la femeile cu mastopatie fibrochistică și la cele fără această patologie practic este același. În cazul chisturilor cu semne de proliferare la examenul citologic riscul este mai mare de 30 de ori decât la femeile sănătoase. Unii autori au demonstrat riscul malignizării ulterioare a displaziei mamare determinată de un complex de factori: sociali, genetici, ai funcţiei reproductive, ai particularităţilor patologiei asociate, ai tulburărilor metabolice, hormonale şi ai imunosupresiei.
SURSĂ: sanoteca.md
