Pe 7 iunie 2021, marcăm Ziua Mondială a Siguranței Alimentelor, care în acest an se află la cea de-a treia ediție. Scopul acestui eveniment este promovarea unui șir de acțiuni pentru prevenirea, detectarea și gestionarea riscurilor alimentare, care să contribuie la securitatea alimentară, sănătatea umană, prosperitatea economică, agricultură, acces la alimente pe piață, turism și dezvoltare durabilă. În acest an, genericul evenimentului este „Alimente sigure azi, pentru a fi sănătos mâine” , subliniind faptul că producția și consumul de alimente sigure are beneficii imediate și pe termen lung pentru oameni, economie și întreaga planetă.
Siguranța alimentară este esențială pentru realizarea mai multor obiective ale ONU pentru dezvoltare durabilă și este o responsabilitate comună a guvernelor, producătorilor și a consumatorilor. Toată lumea are un rol important în respectarea lanțului de la producător la consumator sau așa-zisa cale „de la fermă la furculiță” (from farm to fork) pentru a ne asigura că alimentele pe care le consumăm sunt sigure și sănătoase.
Anual, în jur de 600 de milioane de oameni se îmbolnăvesc de aproximativ 200 de tipuri diferite de boli de origine alimentară. Povara bolilor revine, cel mai frecvent, celor săraci sau tinerilor. Bolile de origine alimentară sunt responsabile de 420 000 de decese în fiecare an. Fiecare dintre acestea poate fi prevenit.
În regiunea europeană a OMS se estimează că, în fiecare an, mai mult de 23 de milioane de oameni se îmbolnăvesc din cauza consumului de alimente contaminate, iar peste 4600 de persoane decedează din aceeași cauză.
În Republica Moldova, se înregistrează anual cca. 18-20 mii cazuri de BDA, inclusiv cu până la 10 decese printre copiii sub vârsta 5 ani şi adulţi. În structura morbidităţii în 65-76% predomină copiii de 0-17 ani. Anual, se înregistrează cca 22 izbucniri epidemice cu 5-10 și până la 300 bolnavi.
Situaţia privind bolile diareice acute în ţară se complică şi din cauza contaminării biologice înalte a produselor alimentare, bazinelor acvatice deschise, neajunsurilor în respectarea igienei în locurile de educaţie/învăţământ, odihnă, muncă şi la domiciliu.
Cum putem contribui la siguranța alimentelor:
Factorii de decizie o pot face prin:
- Construirea și menținerea unor sisteme și infrastructuri alimentare adecvate (de exemplu, laboratoare) pentru a răspunde și a gestiona riscurile de siguranță alimentară de-a lungul întregului lanț alimentar, inclusiv în caz de urgențe;
- Încurajarea colaborării intersectoriale între serviciile de sănătate publică, sănătatea animalelor, agricultură și alte sectoare pentru o mai bună comunicare și acțiuni comune;
- Integrarea siguranței alimentare în politici și programe alimentare mai largi (de exemplu, nutriție și siguranță alimentară);
- Planificarea la nivel global și acționarea la nivel local pentru a se asigura că alimentele produse pe plan intern rămân sigure atunci când sunt exportate.
Producătorii și consumatorii de alimente pot acționa prin:
- Cunoașterea alimentelor pe care le folosesc (prin citirea etichetelor de pe ambalajele produselor alimentare, alegerea conștientă, familiarizarea cu pericolele alimentare);
- Manipularea și prepararea mâncării în siguranță, practicând cele cinci mesaje cheie ale OMS pentru alimente mai sigure acasă sau atunci când sunt vândute la restaurante sau la piețele locale;
- Cultivarea fructelor și a legume cu folosirea celor cinci mesaje cheie ale OMS pentru fructe și legume mai sigure și reducerea contaminării microbiene.
