Apneea în somn înseamnă oprirea fluxului de aer la nivelul nasului și gurii. A fiind lipsă, pnee – respirație. Se consideră că un om suferă de apnee, atunci când respirația se oprește mai mult de 10 secunde. Afecțiunea se împarte în două tipuri – obstructivă și centrală.
Apneea obstructivă apare în timpul somnului, când limba se relaxează și astupă căile aeriene. Apneea centrală are loc în timpul somnului profund, mai popular vorbind, când creierul se deconectează și organismul nu primește comanda că trebuie să respire. Cea mai frecventă însă este apneea obstructivă. Ea este cauzată în special de obezitate, iar la copiii mici – de adenoizi.
Simptome:
În cazul bolnavilor care suferă de apnee în somn, afecțiunea se manifestă prin trei simptome: somnolență, sforăit și stop respirator. Dacă un pacient înglobează aceste trei simptome putem spune cu certitudine că suferă de apnee.
Depistare:
Există trei gradații după care poate fi depistat nivelul apneii – grad ușor, moderat și sever. Toate acestea depind de numărul întreruperilor de respirație în timpul unei ore de somn.
De exemplu, un om a dormit 10 ore și respirația acestuia s-a oprit de 100 de ori. Dacă împărțim 100 la 10 ore, reiese că într-o oră de somn respirația omului s-a oprit de 10 ori. Norma este sub 5. Dacă un om are mai puțin de 5 apnei pe oră este o normalitate, de la 5-15 este grad ușor, 15-30 grad mediu și de la 30 și mai mult – deja putem vorbi despre apnee de grad sever.
Un om cu multe apnei pe oră, va avea un somn perturbat, pentru că fiecare întrerupere de respirație va urma cu o mică trezire a creierului, pe care persoana nu o simte. De obicei, ele sunt trecute cu vederea. Însă, dacă facem polisomnografia, vom observa că somnul se întrerupe la un moment dat, după care revine. Astfel, oamenii nu dorm orele necesare de somn profund. A doua zi ei se trezesc obosiți, somnoroși, și, desigur, au un risc foarte mare de a face accidente rutiere.
Pe locul doi se situează patologiile cardiovasculare. De fiecare dată însă când persoana are o respirație dificilă, concentrația oxigenului în sânge scade. Când organismul sesizează deficitul de oxigen, el se pomenește într-o stare de stres și în sânge crește nivelul de adrenalină și noradrenalină. Când în sânge crește nivelul de adrenalină și noradrenalină, vasele se contractă, ceea ce poate duce la creșterea tensiunii arteriale. Acești pacienți, adesea, fac hipertensiune arterială nocturnă sau matinală, sau tensiunea lor nu poate fi tratată cu medicamente. Inima începe să bată mai repede, de aceea acești oameni în timpul nopții fac aritmii cardiace și tot noradrenalina duce la creșterea glucozei în sânge. Deci, există trei patologii care sunt frecvent întâlnite la pacienții cu apnee în somn:
-Tensiune Arterială,
-Aritmiile cardiace,
-Diabetul zaharat.
De asemenea, apar alte dereglări endocrine, probleme de stomac, reflux gastroesofagian pe parcursul nopții. Capacitățile cognitive ale persoanelor care fac apnee în somn sunt mai diminuate, greu se concentrează și sunt mai puțin productivi la locul de muncă. Din cauza stărilor de somnolență, pacienții se confruntă și cu diverse depresii.
Diagnostic:
De cele mai multe ori pacienții nu simt că au această problemă. Ei află despre faptul că au apnee de la soț sau soție. De multe ori aceștia nu pot adormi din cauza sforăitului, dar și pentru că observă că partenerul nu respiră. Diagnosticul însă poate fi stabilit de cardiologi, pulmonologi, ORL-iști și neurologi.
Într-un final pacientul ajunge la medicul care se ocupă cu tulburările de somn. Este important ca el să facă poligrafia cardiorespiratorie sau polisomnografia. Este vorba despre un dispozitiv, instalat pe timp de noapte, care înregistrează respirația la nivelul nasului, saturația sângelui cu O2 și un șir de alți parametri, după care se stabilește sigur dacă pacientul suferă de Sindromul apneii în somn, gradul și tipul acestuia
Este o procedură ambulatorie. În Moldova, pacientul este investigat la Centrul de somnologie din cadrul Institutului de Neurologie și Neurochirurgie, unde i se explică și cum să aplice dispozitivul. El pleacă cu el acasă, doarme cu el și a doua zi avem rezultatele obiective, stabilind în baza acestora metoda de tratament.
Exista si metode de screening, ca de exemplu testul Berlin, pe care îl putem găsi și pe internet, ce conține 5 întrebări în baza căruia putem stabili, dacă pacientul suferă de apnee în somn.
Sfatul medicului: Pentru că problema este legată de obezitate, în primul rând, aș recomanda ca toți să-și cunoască indicele de masă corporală. Un indice de masă corporală admisibil trebuie să fie între 18-25. De la 25 la 30 înseamnă supraponderabilitate, mai mult de 30 – obezitate. Este important ce și când mâncați și câtă mișcare faceți.
O altă cauză ar putea fi alcoolul si medicamentele sedative. Mulți pacienți care deobicei doar sforăie, în cazul cand consumă alcool sau medicamente sedative seara, pot face și apnee în somn, ca urmare a relaxării mușchilor faringelului și limbii. Deci, persoanele care sforăie, sau care prezintă apnee în somn trebuie să evite alcoolul și medicamentele sedative înainte de somn. De asemenea, țineți cont de cei trei indici – somnolență, sforăit și stop respirator. Imediat ce ați observat aceste simptome este necesar să vă adresați unui specialist în somnologie.
Sursa:http://sanoteca.md, interviu cu Dr. Adrian Lupușor, neurolog, Centrul de somnologie al INN
