Săptămâna Mondială a Alăptării  (SMA) este marcată anual în peste 175 țări, în zilele 1-7 august,  în scopul încurajării alăptării și îmbunătățirii stării de sănătate a copiilor din întreaga lume.
Alăptarea exclusivă pentru primele șase luni de viață este modalitatea recomandată de alimentație a sugarilor, urmată de alăptarea continuă cu alimente complementare adecvate timp de până la doi ani sau mai mult. Însă, pentru a permite mamelor să stabilească și să susțină alăptarea exclusivă pe toată perioada menționată – timp de șase luni, OMS și UNICEF recomandă să se țină cont și să nu fie neglijate următoarele aspecte esențiale în acest sens:
  • Inițierea alăptării în prima oră a vieții;
  • Alăptarea exclusivă – adică copilul primește numai laptele matern fără alimente sau băuturi suplimentare, nici măcar apă;
  • Alăptarea la cerere – adică de atâtea ori cât solicită copilul, zi și noapte;
  • Nu folosiți sticle sau suzete.
Promovarea și susținerea alăptării exclusive este argumentată prin faptul că laptele matern constituie prima hrană naturală pentru copii, oferă toată energia și substanțele nutritive de care copilul are nevoie pentru primele luni de viață și continuă să furnizeze până la jumătate sau mai mult din nevoile nutriționale ale copilului în a doua jumătate a primului an de viață, și până la o treime în timpul celui de-al doilea an de viață. Laptele matern facilitează dezvoltarea senzorială și cognitivă, protejează copilul împotriva bolilor infecțioase și cronice. Alăptarea exclusivă reduce mortalitatea infantilă datorată bolilor comune din copilărie, cum ar fi diareea sau pneumonia, și ajută la o recuperare mai rapidă în timpul bolii. De asemenea, contribuie la sănătatea și bunăstarea mamelor, ajută la dezvoltarea copiilor, reduce riscul de apariție a cancerului ovarian și a cancerului de sân, crește resursele familiale și naționale, este un mod sigur de hrănire și este sigur pentru mediu.
În timp ce alăptarea este un act natural și un comportament învățat, un număr amplu de cercetări a demonstrat că mamele și alți îngrijitori necesită sprijin activ pentru stabilirea și susținerea practicilor adecvate de alăptare.
Într-o lume plină de inegalități, crize și sărăcie, alăptarea reprezintă fundamentul unei sănătăți pe tot parcursul vieții pentru copii și mame. Din aceste considerente, organismele internaționale abilitate au lansat pentru Săptămâna mondială de alăptare (WBW) 2018 sloganul: “ALĂPTAREA este esența vieții”. Aceasta este soluția universală care edifică pentru toți posibilități egale, asigurând fiecăruia condițiile necesare chiar de la începutul vieții –  îmbunătățește sănătatea, bunăstarea, precum și supraviețuirea femeilor și copiilor în toată lumea.

Repere globale privind nutriția copiilor:

  • Fiecare copil are dreptul la o nutriție sănătoasă, conform ”Convenției cu privire la Drepturile Copilului”.
  • Subnutriție este asociat cu 45% din decesele infantile.
  • 43% din copiii în vârstă 0 la 6 luni sunt alăptați exclusiv.
  • Aproximativ 800 000 de vieți de copii sub 5 ani ar putea fi salvate in fiecare an, în cazul în care toți copiii de vârsta 0-23 luni vor fi alăptați optim.
  • Puțini copii primesc hrană complimentară nutrițional adecvată și sigură.
  • Se estimează, că anual la nivel global, malnutriția condiționează peste 2,7 milioane de decese la copii, sau 45% din totalul deceselor în rândul copiilor.
  • Alăptarea este cea mai bună modalitate de a oferi nou născuților hrana necesară pentru creștere și dezvoltare.

 Alăptarea cu succes

Este posibil să apară dubii în privința abilității de a alăpta cu succes. Este firesc să apară întrebări și neliniști, însă majoritatea problemelor alăptării se pot rezolva cu ușurință, atunci când mama știe la ce să se aștepte și are sprijin din partea tuturor. Mama poate fi nesigură despre modul cum va începe alăptarea. Lucrătorii medicali sunt disponibili în majoritatea spitalelor și maternităților pentru a le învăța tehnicile de alăptare corecte. Daca nou născutul nu are nevoie de asistență medicală imediată, este ideal ca alăptarea să înceapă în prima ora după naștere. De asemenea, contactul mamei direct cu pielea copilului imediat după naștere ajută la o alăptare de succes și de lungă durată. Schimbarea pozițiilor de alăptare favorizează golirea completă a sânilor și previne obstruarea ductelor mamare. Datorită faptului că primele săptămâni sunt cele mai solicitante, mama poate avea dubii în ceea ce privește abilitățile sale. Corpul își revine după naștere și se adaptează schimbărilor hormonale, fapt ce poate fi epuizant. O planificare corespunzătoare, cu pregătire și ajutor, mama va alăpta cu succes. Condițiile fizice care pot interfera cu alăptarea sunt de obicei minore, tratabile și temporare. De exemplu, in caz ca mama nu are suficient lapte, poate cere sfatul medicului.

Hrana complementară

În jurul vârstei de 6 luni, nevoia copiilor de energie și nutrienți începe să depășească ceea ce este furnizat de laptele matern, iar alimentele complementare sunt necesare pentru a satisface aceste nevoi. Un copil la această vârstă este pregătit pentru alte alimente.  Pentru a asigura o alimentație sănătoasă și adecvată a copilului,  se recomandă:
  • Continuarea alăptării la cerere până la vârsta de 2 ani sau mai mult;
  • Prepararea bucatelor în condiții bune de igienă;
  • Începeți la 6 luni cu cantități mici de alimente și măriți treptat doza pe măsură ce copilul crește;
  • Modificați treptat consistența și varietatea alimentelor;
  • Majorați numărul de mese: 2-3 mese pe zi pentru copii de 6-8 luni și 3-4 mese pe zi – pentru copii de 9-23 luni, cu 1-2 gustări suplimentare, după cum este necesar;
  • În caz de disconfort, dureri, balonări, sau alergii în timpul introducerii unui aliment nou – adresați-vă de urgență la medic.

Infecția HIV şi alăptarea

Alăptarea, și în special alăptarea precoce și exclusivă, este una dintre cele mai importante metode de îmbunătățire a ratei de supraviețuire a copiilor. Deși HIV poate trece de la o mamă la copilul ei în timpul sarcinii, precum și prin laptele matern, dovezile cu privire la HIV și alăptare arată, că tratamentul antiretroviral (ART) pentru mamele care trăiesc cu HIV, reduce semnificativ riscul de transmitere a infecției pri alăptare și, de asemenea, îmbunătățește și sănătatea ei.
OMS recomandă tuturor persoanelor care trăiesc cu HIV, inclusiv femeilor însărcinate și mamelor care-și alăptează copii – să primească tratament ARV şi să urmeze recomandările pentru alimentaţia sugarilor.
Obiectivul global este: ”Creșterea ratei alăptării exclusive în primele 6 luni la cel puțin 50%”, iar ce național, conform prevederilor Programului naţional în domeniul alimentaţiei şi nutriţiei pentru anii 2014-2020, prevede : “Creşterea, către anul 2020, a proporţiei alăptării exclusive în primele 6 luni până la 70 % şi duratei medii a alăptării până la cel puţin 4 luni”.

 Sfaturi pentru mamele care alăptează:

  • Alăptatul trebuie pregătit încă de la începutul sarcinii. Astfel, în primele luni de sarcină este de preferat renunţarea la sutien. Sânii trebuie spălaţi zilnic cu apă, fără săpun.
  • În ultimele săptămâni de sarcină, laptele este deja format, şi este nevoie de stimularea zilnică a mamelonului, pentru a stimula canalele galactofore.
  • Pentru o secreţie lactată optimă, mama trebuie să fie relaxată, să aibă un climat familial adecvat, să dorească să alăpteze.
  • După naştere copilul trebuie pus la sânul mamei cât mai repede posibil, chiar în primele 30 de minute, cel târziu la 4-6 ore.
  • Între supturi nu se dă nici ceai, nici alt fel de lapte. Se evită şi folosirea suzetei;
  • NU se stabilesc ore fixe pentru alăptat. Acesta trebuie să fie iniţiat LA CERERE! În prima lună se formează un program conform personalităţii copilului dumneavoastră;
  • La fiecare supt alăptarea trebuie să fie alternativ din ambii sâni. Se suge dintr-un sân până se goleşte, apoi se trece la celălalt sân până se satură copilul. La suptul următor, se începe cu al doilea sân, în care a rămas lapte;
  • În timpul alăptării, greutatea sânilor creşte prin lapte, de aceea se recomandă purtarea unor sutiene mai largi, cu bretele neelastice, pentru evitarea întinderii sânilor;
  • Sânii se spală numai cu apă fiartă şi răcită. Săpunul, antisepticele şi alcoolul sunt interzise;
  • Alimentaţia mamei trebuie să fie una echilibrată cantitativ şi calitativ cu un plus caloric de 500 kcal/zi faţă de raţia obişnuită a mamei;
  • Nu se recomandă diete de slăbire. Alimente care trebuie evitate în timpul alăptării, deoarece dau alergii, sunt: căpşunile, pepenele galben, fragii. Alimente care nu se consumă în cantităţi mari, deoarece dau un miros şi un gust neplăcut laptelui de mamă sunt: conopida, fasolea, usturoiul. Alimente dăunătoare: prăjeli, conservanţi, afumături, mezeluri, băuturi acide sau foarte dulci, excesul de sare;
  • Majoritatea medicamentelor luate de mama care alăptează trec în laptele matern în cantităţi foarte mici – aproximativ 1% din doza administrată, deci în marea majoritate a cazurilor, mamele nu trebuie să întrerupă alăptarea pentru a-şi lua medicaţia;
  • Se interzic categoric fumatul, consumul de alcool şi cofeină, deoarece eliminate prin lapte în cantităţi mari au efecte nocive asupra sănătății copilului.