Bolile diareice acute prezintă o problemă majoră de sănătate publică, atât prin frecvenţa înaltă, cât şi prin manifestările clinice grave. Boala diareică acută (BDA) este una din cele mai comune boli infecțioase din lume, anual fiind înregistrate până la 1,7 miliarde cazuri de boală la copii. Totodată, diareea este a doua cauză principală de deces la copiii sub 5 ani, care determină circa 525000 decese anual la nivel global.
Situaţia prin BDA în Republica Moldova se consideră nefavorabilă. Anual se înregistrează circa 20 mii cazuri de boală, inclusiv 10-20 decese la copiii sub vârsta de 5 ani. În structura morbidităţii în 60-75% predomină copiii de 0-17 ani; morbiditatea în mediul populaţiei urbane este de 1,9 ori mai mare comparativ cu populaţia rurală. Anual se înregistrează până la 32 izbucniri epidemice cu 5-100 şi mai mult bolnavi. Se menţine riscul înalt de apariţie a cazurilor indigene şi de import a holerei în ţară, a altor BDA datorită migraţiei intense, inclusiv în regiuni nefavorabile la această boală.
Cazuri de holeră nu se înregistrează din a.2001.
Situaţia prin BDA în ţară se complică şi datorită contaminării biologice înalte a produselor alimentare, bazinelor acvatice deschise, neajunsurilor în respectarea igienei în locurile de educaţie/învăţământ, odihnă, muncă şi la domiciliu. BDA sunt boli social determinate, nivelul lor este un indicator indirect al stării socio-economice.
In grupul bolilor diareice acute sunt incluse un şir de patologii cu mecanismul de transmitere fecal-oral, ca exemplu: holera, dizenteria, infecţia rotavirală, salmoneloza, febra tifoidă, yersinioza, etc.
Semnele clinice ale acestui grup de nozologiii sunt diferite, dar sunt şi semne comune, inclusiv febră pînă la 40°C, dureri în abdomen, greţuri, vomă, scaun lichid (cu sânge, mucus, apos) cu frecvenţă până la 20-30 ori pe zi, slăbiciuni generale, cefalee, etc. In unele cazuri, se dezvoltă septicemia, deshidratarea şi respectiv şocul toxico-infecţios. La copii, mai ales până la 1 an de viaţă, semnele clinice se dezvoltă mai repede decât la adulţi şi respectiv starea sănătăţii se poate agrava în timp scurt.
In cazul apariţiei semnelor clinice de BDA nu se permite autotratamentul, mai ales când aceste simptoame se dezvoltă la copii. Recomandarea de bâză este consultarea de urgenţă la medicul de familie cu prescrierea tratamentului argumentat şi adecvat.
Perioada de incubaţie este perioada de la pătrunderea agentului etiologic în organismul uman până la dezvoltarea semnelor clinice, la diferite forme nozologice această perioadă diferă de la 30 minute până la 3-7 zile.
In Republica Moldova creşterea sezonieră a morbidităţii prin BDA se atestă în perioada caldă (lunile iunie-septembrie).
Omul se infectează prin 3 căi de transmitere: alimentară, habituala şi hidrică, respectiv şi măsurile profilactice sunt îndreptate la întreruperea realizării mecanismului de transmitere a infecţiilor nominalizate. La unele nozologii (infecția rotavirală) se realizează și caleaaerogenădetransmitere.
Sursa de infecţie pentru o parte de BDA (dizenterie, infecţia rotavirală, febra tifoidă, etc.) este numai omul. Pentru alt grup de boli ca salmoneloza, yersinioza, febra paratifoidă B şi C etc., în calitate de surse de infecţie sunt animalele şi păsările.
Răspândirea: Putem contacta cu agenţii cauzali ai BDA în diferite locuri: transport, instituţii publice, în locuri de educaţie, instruire, muncă, odihnă, etc. Studiul efectuat în SUA a demonstrat contaminarea intensă cu bacterii a butoanelor ascensoarelor, mânerele de la uși şi scaunele de toaletă în WC.
Pentru prevenirea BDA îndeosebi la copii, este necesar de a respecta următoarele reguli:
- spălarea mâinilor cu săpun după veceu şi înainte de masă, până la pregătirea bucatelor, controlaţi acest lucru la copii;
- spălarea abundentă sub apă curgătoare a fructelor şi legumele ce se folosesc fără prelucrare termică;
- alăptarea naturală a copiilor mici în termen cât mai îndelungat;
- excluderea din alimentaţie a produsele alimentare uşor alterabile cu termeni expirat sau de calitate negarantată (vizual, organoleptic);
- evitarea procurării produselor alimentarea în locurileneautorizate, fără condiţii de păstrare;
- curăţarea şi dezinfecţia suprafeţelor de bucătărie şi inventarului (cuţite, platouri etc.) folosit la prepararea bucatelor;
- plasarea separată, respectând principiul de vecinătate, a produselor gata şi materiei prime în frigider;
- folosirea ustensilelor de bucătărie separate pentru tranşarea produselor gata şi materiei prime;
- respectarea regimului de prelucrare termică a produselor alimentare şi termenii de păstrare;
- prevenirea pătrunderii în casă, mai ales la bucătărie a muştelor, insectelor de bucătărie, şoarecilor;
- imunizarea copiilor contra infecției rotavirale.
La organizarea diferitor festivităţi se interzice:
- organizarea festivităţilor în localuri unde lipsesc condiţii elementare de igienă (spălare a mâinilor, WC, seturi suficiente de veselă de bucătărie, capacităţi limitate de păstrare a produselor alimentare etc.);
- prepararea bucatelor cu 2-3 zile înainte de festivitate;
- folosirea ouălor, inclusiv de gâscă şi raţe pentru pregătirea cremelor şi dulciurilor fără prelucrare termică;
- implicarea în procesul pregătirii bucatelor a persoanelor cu febră, semne clinice de BDA şi alte maladii infecţioase.
La plecare peste hotarele ţării pe un timp îndelungat, este necesar:
- să respectaţi regulile de igienă personală;
- evitaţi să consumaţi apă, gheaţă sau produse alimentare dacă nu sunteţi siguri că ele sunt inofensive;
- să vă adresaţi după asistenţă medicală unui specialist, pentru a evita consecinţe nedorite.
