Inițiată în 2005, Săptămâna Europeană a Imunizării (SEI) este marcată anual la nivel regional cu scopul de a sensibiliza și conjuga eforturile tuturor în lupta împotriva bolilor ce pot fi prevenite prin vaccinare.
În anul 2018 Săptămâna Europeană a Imunizării se desfășoară în perioada 23-29 aprilie, astfel că Republica Moldova se alătură țărilor care organizează acțiuni asociate evenimentului, pentru a evidenția importanța vaccinării și pentru a comunica mesajele esențiale care susțin creșterea ratei vaccinării.
În contextul dat, SEI vine să sublinieze importanța responsabilizării populației asupra necesității imunizării, unul dintre principalele obiective ale inițiativei fiind creșterea ratei de vaccinare în rândul copiilor. Mai mult decât atât, campania scoate în evidență importanța vaccinării și altor categorii de populație vulnerabile, pentru a se crea un mediu protejat împotriva bolilor prevenibile prin vaccinare.
Pentru a ajuta la reducerea lacunelor de imunizare, SEI 2018 se va concentra pe imunizarea ca pe un drept individual și pe o responsabilitate împărțită.
Informarea corectă a populației din surse veridice (OMS, UNICEF, MSMPS, ANSP) prin sublinierea beneficiilor vaccinării în crearea protecției necesare, reprezintă un alt obiectiv important al campaniei.
Organizația Mondială a Sănătății atenționează că riscul copiilor sub 5 ani de a dezvolta complicații serioase și a deceda din cauza bolilor prevenibile prin vaccinare este foarte înalt. De aceea, dacă este administrat în acord cu planul de vaccinare al fiecărei țări în parte, vaccinul oferă cea mai bună protecție posibilă.
Imunizarea este un factor important în procesul de prevenție al unui număr semnificativ de boli transmisibile, al dezabilității și al decesului asociat acestora. Republica Moldova se află pe lista țărilor în care, în ultimii ani, a scăzut îngrijorător rata de vaccinare, sub cea recomandată de 95%.
Rujeola este una dintre cauzele principale de deces în rândul copiilor. În 2015, pe plan global, s-au înregistrat 134.200 de decese asociate rujeolei, iar în Regiunea Europeană OMS în anul 2017 rujeola a ucis 34 copii, dintre care 18 în România. Necesitatea și eficacitatea imunizării împotriva rujeolei este confirmată prin faptul că în anii 2000 – 2015 prin vaccinări au fost prevenite aproximativ 20,3 milioane de decese.
În anul 2017 Republica Moldova a obținut sprijinul Alianței Globale pentru Vaccinuri și Imunizări (GAVI) și partenerilor de dezvoltare (OMS și UNICEF) de a introduce vaccinul Gardasil tetravalent contra infecției cu Papilomavirusul uman (HPV). Țara noastră a cooptat pentru introducerea vaccinului contra HPV din considerentul beneficiilor lui în prevenirea infecției cu Papilomavirusul uman, factor cauzal al cancerului de col uterin. Necesitatea vaccinării anti-HPV este dictată de morbiditatea înaltă prin cancerul de col uterin, anual fiind înregistrate circa 300 de cazuri noi a acestei patologii și în jur de 170 de decese cauzate de ea. Practic o femeie pierde lupta cu cancerul de col uterin în fiecare 2 zile.
În ultimele două decenii, eforturile de imunizare au redus numărul cazurilor de poliomielită la nivel global cu peste 99%.
Suntem aproape de eradicarea poliomielitei, cu un nou plan global care ne conduce spre o lume fără poliomielită.
Dintre cele trei tipuri de poliovirusuri (tipurile 1, 2 și 3), poliovirusul sălbatic de tip 2 n-a provocat cazuri de poliomielită paralitică din 1999, iar cel de tipul 3 – din 2012.
Până când poliomielita nu este complet eradicată, folosirea atât IPV, cât și OPV oferă cea mai bună formă de protecție.Pentru eradicarea completă a poliomielitei, inclusiv provocată de virusurile derivate din vaccin, toate vaccinurile poliomielitice orale vor fi treptat excluse din uz. Astfel, conform rezoluției Asambleei Mondiale a Sănătății (WHA68.3) din 26.05.2015 la 30 aprilie 2016, la nivel mondial s-a efectuat trecerea de la vaccinarea antipoliomielitică cu vaccin poliomielitic oral trivalent (tVPO) la vaccinul poliomielitic oral bivalent (bVPO), care nu conține tipul 2 de poliovirus vaccinal. Odată cu această trecere, pentru a crește protecția împotriva tuturor celor trei tipuri de poliovirus este necesară introducerea unei doze adăugătoare de vaccin polio inactivat (VPI). În anul 2018 RM a primit VPI și conform ordinului MSMPS nr. 497 din 11.04.2018 „Cu privire la implementarea vaccinului poliomielitic inactivat trivalent pentru imunizarea copiilor”, vaccinarea cu VPI a fost începută în luna aprilie 2018. Se vaccinează copii cu vârsta de 22-24 luni, născuți începând cu ziua de 1 martie 2016, precum și copii născuți în lunile ianuarie-februarie 2016, care nu au primit nici o doză de vaccin poliomielitic viu atenuat trivalent (tVPO). Disponibilitatea vaccinului poliomielitic inactivat face posibilă vaccinarea fără risc a copiilor născuți de mame HIV-infectate.
În țară permanent se asigură măsurile în menținerea statutului țării ca liberă de poliomielită, inclusiv prin supraveghere cazurilor de paralizie acută flască (PAF). Însă, în a. 2017 au fost înregistrate şi raportate doar 2 cazuri de PAF, rata de depistare PAF a constituit – 0,31%000 (2016 – 1,1%000, 2015 – 0,79%000, 2014 – 0,8%000). Indicele integral de supraveghere PAF a constituit 0,3, fiind la nivel sub cel considerat satisfăcător de OMS (0,8).
Pentru asigurarea unei protecții sigure față de bolile prevenibile prin vaccinări este nevoie de a asigura un nivel de cuprindere cu vaccinări nu mai mic de 95% la nivel de teritoriu administrativ și pe țară integral. În acest scop, pe parcursul anului 2017, instituţiile medicale au fost suficient asigurate cu cantităţile necesare a vaccinuri şi consumabile pentru administrarea lor, toate vaccinurile fiind procurate prin secția de procurări UNICEF de la producători precalificați de OMS. Activitatea pozitivă a majorităţii instituţiilor medico – sanitare din ţară şi asigurarea suficientă cu vaccinuri şi seringi s-au scontat cu menţinerea unei ponderi relativ înalte a cuprinderii cu vaccinări a copiilor. Însă, în unele teritorii indicatorii de acoperire vaccinală sunt mult sub nivelul necesar (tab. 1).
Tabelul 1. Ponderea acoperirii vaccinale a copiilor la vârstele țintă în anul 2017
| Antigeni | RM (%) | Malul Drept (%) | Estul țării
(%) |
Teritorii cu acoperire vaccinală sub 90 % |
| Vaccinarea primară la 1 an | ||||
| BCG | 97,9 | 98,1 | 96,2 | |
| Poliomi-elită | 90,3 | 91,1 | 83,8 | Bălți – 78,6, Ialoveni – 81,2, Vulcănești – 86,1, Tiraspol – 77,2, Bender – 82,1. |
| Hep. B | 89,5 | 90,3 | 82,7 | Bălți – 75,5, Căușeni – 81,8, Ialoveni – 81,8, Vulcănești – 86,1, Tiraspol – 73,0, Dubăsari SN – 85,4. |
| DTP | 89,5 | 90,6 | 80,0 | Bălți – 74,9, Căușeni – 85,6, Ialoveni – 81,2, Vulcănești – 85,7, Tiraspol – 70,0, Bender – 71,5. |
| Hib | 88,7 | 89,9 | 79,1 | Bălți – 74,9, Căușeni – 81,8, Ialoveni – 81,2, Tiraspol – 69,0, Bender – 71,3. |
| Rota | 71,0 | 79,7 | 0,3 | Bălți – 54,2, Dondușeni – 52,2, Ialoveni – 65,9, Râșcani – 67,0. |
| Pneumo | 76,3 | 85,7 | 0 | Bălți – 71,2, Căușeni – 74,5, Ialoveni – 77,9. |
| ROR | 87,1 | 88,1 | 78,9 | Bălți – 70,4, Căușeni – 78,4, Ialoveni – 79,4, Vulcănești – 82,8, Tiraspol – 70,5, Dubăsari SN – 79,6, Slobozia – 73,5. |
| Revaccinarea la 3 ani | ||||
| Poliomie-lită | 90,2 | 92,1 | 75,9 | Bălți – 87,3, Comrat – 76,9, Ceadâr Lunga – 71,7, Tiraspol – 69,2, Bender – 75,0, Slobozia – 71,1. |
| DTP | 89,6 | 91,9 | 72,9 | Bălți – 84,1, Sângerei – 86,5, Comrat – 64,8, Ceadâr Lunga – 71,7, Tiraspol – 57,8, Bender – 66,0, Dubăsari SN – 74,6, Slobozia – 71,1. |
| Revaccinarea la 7 ani | ||||
| Poliomie-lită | 94,4 | 95,1 | 89,7 | Bălți – 77,4, Tiraspol – 82,8, Bender – 89,2. |
| DT | 94,1 | 95,0 | 87,8 | Bălți – 77,4, Tiraspol – 79,8. |
| ROR | 93,8 | 94,2 | 90,5 | Bălți – 77,9, Tiraspol – 82,4, Bender – 89,5. |
| Revaccinarea la 15 ani | ||||
| Td | 95,1 | 95,6 | 91,7 | Bălți – 81,8, Vulcănești – 88,7, Tiraspol – 86,8, Râbnița – 81,8. |
| ROR | 94,9 | 95,5 | 90,4 | Bălți – 80,5, Tiraspol – 87,6, Râbnița – 76,6. |
Contra difteriei şi tetanosului au fost revaccinaţi 185.840 adulţi ce constituie circa 76,9% din cei care necesitau revaccinarea. Cu vaccinări contra gripei sezoniere în sezonul gripal 2017-2018 au fost vaccinate 200 mii persoane din contingentele cu risc sporit de îmbolnăvire, vaccinul fiind donat în cadrul proiectului Task Force for Global Health, Center for Vaccine Equity parte componentă a CDC SUA.
Prin supravegherea permanentă a evenimentelor adverse postvaccinale (EAPV) s-a constatat că numărul lor rămâne stabil jos pe parcursul a mai multor ani.
Tabelul 2. Numărul și frecvența reacțiilor adverse după administrarea vaccinurilor
| Vaccinul | 2015 | 2016 | 2017 | ||||||
| Nr. doze | RAP | % | Nr. doze | RAP | % | Nr. doze | RAP | % | |
| BCG | 45899 | 103 | 0,22 | 43923 | 64 | 0,15 | 39844 | 142 | 0,35 |
| HVB | 101398 | 0 | 0 | 45315 | 0 | 0 | 108808 | 0 | 0 |
| Poliomielita | 235766 | 0 | 0 | 128103 | 0 | 0 | 198781 | 0 | 0 |
| DTP-HepB-Hib | 119635 | 6 | 0,005 | 125909 | 5 | 0,004 | 114949 | 1 | 0,0008 |
| DTP | 36469 | 1 | 0,003 | 32688 | 1 | 0,003 | 38259 | 1 | 0,002 |
| DT | 42162 | 1 | 0,002 | 43034 | 0 | 0 | 42206 | 0 | 0 |
| Td | 278967 | 0 | 0 | 203176 | 0 | 0 | 219473 | 1 | 0,0004 |
| ROR | 114608 | 5 | 0,004 | 121729 | 15 | 0,012 | 110627 | 8 | 0,007 |
| Rotaviral | 58684 | 0 | 0 | 52646 | 0 | 0 | 55378 | 0 | 0 |
| Pneumococic | 101446 | 0 | 0 | 94007 | 0 | 0 | 102089 | 0 | 0 |
| Gripal | 46444 | 0 | 0 | 287576 | 0 | 0 | 214012 | 0 | 0 |
Din numărul total de EAPV, apărute după vaccinarea BCG – 119 cazuri au fost limfadenite regionale, 14 – abcese reci la locul inoculării vaccinului, 3- cicatrice cheloidele, 5- ulcere la locul inoculării vaccinului și 1 caz de osteită.
După administrarea vaccinului pentavalent DTP-HepB-Hib a fost înregistrat 1 EAPV (frecvența 0,0008%) după prima doză. După administrarea vaccinului DTP – la fel 1 caz EAPV. Reacţiile după administrarea vaccinurilor DTP şi DTP-HepB-Hib s-au manifestat în general prin hiperpirexie, convulsii pe fon de febră, reacţii locale (durere și tumefiere), toate finalizându-se cu însănătoşire după tratamentul adecvat pe parcursul a 2 zile de spitalizare, fără consecinţe şi pericol pentru sănătate şi viaţă.
După administrarea vaccinului ROR total au fost înregistrate – 8 cazuri EAPV, frecvența fiind de 0,007%, și anume: după vaccinare la vârsta de 1 an – 4 cazuri și după revaccinare la 7 și 15 ani – 4 cazuri. Toate cazurile de EAPV după administrarea ROR au apărut tardiv, în intervalul 14-28 zile după inocularea vaccinului (fapt caracteristic vaccinului ROR) și s-au manifestat prin febră moderată și tumefierea glandelor salivare, finalizându-se cu însănătoșire timp de 2 zile.
Toate EAPV au fost raportate din diferite teritorii ale ţării, după administrarea diferitor serii de vaccin, ne având o legitate anumită.
Imunizările efectuate, monitorizarea permanentă a morbidităţii, măsurile profilactice şi antiepidemice întreprinse, au permis menţinerea în anul 2017 a situaţiei epidemice favorabile. Nu au fost înregistrate cazuri de poliomielită, provocată de virusul sălbatic sau vaccin-asociate, tetanos și tetanos neonatal, difterie, rujeolă, rubeolă și rubeolă congenitală, forme invazive a infecției cu Haemophilus influenzae (Hib).
A fost înregistrat doar 1 caz (0,13%000) de hepatită virală B la un copil nevaccinat cu vârsta sub un an. Cazuri de forme invazive provocate de Streptococcus pneumoniae au fost raportate 10 (0,24%000), nici un caz ne fiind identificat la copii cu vârsta sub 6 ani.
În anul 2017 s-a atestat o creștere a morbidităţii prin tusea convulsivă, constituind 8,81%000 (total – 355 bolnavi, inclusiv mun. Chișinău – 234 bolnavi, Bălți -28 și r. Anenii – Noi – 10 bolnavi), fiind semnificativ mai mare în comparație cu anii precedenți (2016 – 7,03%000, 2015 – 1,23%000). Cei mai afectați prin tusea convulsivă au fost copii cu vârsta sub 2 ani (incidența 139,4%000), comparativ cu copii cu vârsta între 3-6 ani (incidența 52,8%000), 69,6% din bolnavi fiind ne vaccinaţi contra acestei infecții. Din totalul de 355 bolnavi 58,6% au primit tratament în condiții de spital. Din 401 focare epidemice de tuse convulsivă, 277 focare au fost solitare cu câte un bolnav și 37 multiple cu 2-4 bolnavi, inclusiv 18 focare cu cazuri consecutive de îmbolnăvire.
Semnificativ a crescut morbiditatea și prin infecția rotavirală de la 255 (6,3%000) în anul 2016 la 396 (9,84%000) cazuri în 2017 (mun. Chișinău 165 cazuri dintre care 54,5% nevaccinați, incidența 20,1%000). Datorită implementării investigațiilor de laborator în CRIE Tiraspol în teritoriile din stânga Nistrului, unde nu se efectuează vaccinarea contra infecției date, au fost diagnosticate 137 cazuri de infecție rotavirală, incidența 29,1%000, comparativ cu 7,29%000 în teritoriile de pe malul drept al Nistrului. Cei mai afectați prin această infecție rămân copii din grupa de vârstă 0-2 ani – incidența 151,1%000, fiind urmați de copii cu vârsta de 3-6 ani – 96,7%000, grupe de vârstă, care trebuiau să fie deja cuprinse cu vaccinări. Din numărul total de bolnavi prin infecția rotavirală 64,9% n-au fost vaccinați.
În anul 2017 a fost menținută situația epidemică favorabilă la oreion 78 cazuri (incidența 1,94%000, obiectiv sub 2,0%000), comparativ cu anii precedenți, 2016 (2,71%000 – 109 cazuri), anul 2015 (1,72%000 – 70 cazuri). Oreionul a afectat mai frecvent copii de vârsta 3 – 6 ani – incidența 13,86%000 și copii cu vârsta sub 2 ani – incidența 5,4%000. Din totalul de bolnavi prin oreion numai 7,7% n-au fost imunizați contra acestei infecții. Total în CSP/CIE au fost declarate 262 cazuri suspecte la oreion dintre care diagnosticul s-a confirmat prin date de laborator doar în 10,7% cazuri și în baza manifestărilor clinice în 17,9% cazuri. Din totalul de bolnavi suspecți la oreion au fost spitalizați 28,6%. Toate cele 78 cazuri cu diagnostic final de oreion, au fost în focare solitare cu un bolnav, sursa de infecție n-a fost depistată nici într-un focar. Confirmarea joasă a diagnosticului de oreion, starea înaltă de cuprindere cu vaccinări, prezența doar a focarelor solitare și lipsa completă a identificării sursei de infecție mărturisesc despre necesitatea perfecționării specialiștilor în domeniul diagnosticului de oreion (parotidită epidemică).
Mesajele cheie ale Săptămânii Europene a Imunizării 2018
- Vaccinurile protejează persoanele din toate categoriile de vârstă de bolile cu un potențial crescut de periculozitate.
- Fiecare persoană merită să fie protejată de bolile care pot fi prevenite prin vaccinare și joacă un rol vital în protejarea altora prin alegerea de a fi vaccinat.
- Când toate persoanele eligibile sunt vaccinate pe deplin, cei care nu pot fi vaccinați sunt, de asemenea, protejate prin intermediul imunității de grup.
- Consultați-vă cu medicul dumneavoastră și verificați datele despre starea de imunizare a familiei, astfel asigurându-vă dacă sunteți sau nu pe deplin protejați.
- Informațiile false vă pot influența alegerea cu privire la vaccinare și respectiv vă poate pune viața personală sau copilului în pericol. Nu vă asumați riscuri în plus prin transmiterea și distribuirea unor informații care nu se bazează pe studii.
- Profesioniștii din domeniul sănătății sunt cea mai de încredere sursă pentru pacienții lor când vorbim despre vaccinuri. Creșterea conștientizării cu privire la vaccinuri salvează vieți.
- Accesul echitabil la imunizare este dreptul fiecărui individ și al comunității.
- Imunizarea ne ajută să realizăm Obiectivele de Dezvoltare Durabilă.
- Imunizarea ne ține protejați împreună.
