Săptămâna Mondială a Alăptării (SMA) este celebrată în fiecare an în perioada 1-7 august în mai mult de 175 de ţări ale lumi, pentru a încuraja alăptarea şi pentru a îmbunătăţi starea de sănătate a copiilor din întreaga lume. Activitățile în cadrul SMA sunt coordonate de către Alianța Mondială pentru Alăptare și promovate de către Organizația Mondială a Sănătății (OMS), UNICEF și alte organizații la nivel mondial.
Sloganul și tema SMA din anul curent este: „Susține alăptarea pentru o planetă mai sănătoasă”, scopul fiind, mobilizarea globală pentru susținerea și promovarea alăptării ca un factor cheie pentru sănătatea și bunăstarea populației și impactul asupra mediului și schimbărilor climatice.
Alăptarea este un component important pentru dezvoltarea durabilă a societății. Creșterea ratelor de alăptare exclusivă pot fi obținute numai prin cooperarea și colaborarea între sectoare și generații. Sunt necesare acțiuni intersectoriale și susținerea inițiativelor societății civile, care lucrează pentru binele comun – creează medii care să permită femeilor și copiilor să prospere.
Situația în Republica Moldova
- Conform statisticilor naționale, în anul 2019, incidența prin malnutriție la copii cu vârsta de până la 1 an a constituit 12,8 cazuri la 1000 de copii, dintre care, în 6,4 cazuri la 1000 de copii s-au depistat întârziere în dezvoltare, cauzată de malnutriție;
- Pe când la copii de vârsta 0-5 ani, incidența prin malnutriție în a.2019 a constituit 5,0 cazuri la 100 de copii, dintre care în 2,9 cazuri la 1000 de copii s-au depistat întârziere în dezvoltare, cauzată de malnutriție
- În anul 2019, conform datelor statistice – până la 3 luni au fost alăptați circa 89,1% dintre toți copii nou-născuți, până la 6 luni – 81,2% de copii au fost alăptați și până la 1 an, această cifră constituie 69,3% din numărul total de copii.
- De menționat, că până la vârsta de 2 au fost alăptați în a. 2019 – 6944 de copii (a.2018 – 7302 de copii).
NB: Statistica oficială nu estimează date cu privire la alăptarea exclusivă, aceste informații pot fi dobândite doar prin studii populaționale. Astfel, conform studiului MICS, în anul 2012, doar 36 % dintre copii au fost alăptați exclusiv la sân.
Alăptarea și COVID – 19: Beneficiile alăptării depășesc riscurile potențiale
Virusul COVID-19 nu a fost detectat în laptele matern a mamelor cu COVID-19 confirmat și nu există dovezi că virusul este transmis prin alăptare. Cercetătorii continuă să testeze laptele matern de la mamele infectate. OMS recomandă ca toate mamele cu COVID-19 confirmate sau suspectate să continue să alăpteze, urmând măsurile de protecție generale, cum ar fi:
- Igienizarea mâinilor și a glandei mamare înainte de alăptare;
- Purtarea corectă a măștii de protecție în timpul contactului cu copilul, inclusiv în timpul alăptării;
- Respectarea igienei tusei și strănutului;
- Curățarea și dezinfectarea suprafețelor frecvent atinse, etc.
Aceste recomandări au drept scop îmbunătățirea supraviețuirii copilului și promovarea sănătății pe termen lung și iau în considerare probabilitatea și riscurile potențiale ale infectării sugarilor cu COVID-19.
În afară de beneficiile imediate pentru copii, alăptarea contribuie la o viaţă sănătoasă în timp. Adolescenţii şi copiii care au fost alăptaţi sunt mai puţin susceptibili de a fi supraponderali sau obezi şi posedă performanţe mai bune la testele de inteligenţă și o prezență școlară mai mare. Alăptarea aduce beneficii și mamelor, inclusiv:
- reduce riscul apariţiei cancerului de ovar şi de sân;
- previne depresia postnatală;
- ajută la refacerea uterului;
- este o formă naturală de contracepţie (metoda amenoreei de lactație);
- ajută mama să revină la greutatea ideală;
Mamele și familiile trebuie să fie sprijinite în alăptarea optimă a copiilor. Acțiunile care ajută la protejarea, promovarea și susținerea alăptării includ:
- Adoptarea unor politici precum „Convenția privind protecția maternității” a Organizației Internaționale a Muncii și „Recomandarea nr. 191”, care completează „Convenția” sugerând o durată mai mare a concediului pentru îngrijirea copilului;
- Adoptarea „Codului internațional de comercializare a înlocuitorilor de lapte matern”și a rezoluțiilor relevante ale Adunării Mondiale a Sănătății;
- Punerea în aplicare a celor „Zece pași pentru alăptarea reușită”specificată în Inițiativa spitalelor pentru copii, inclusiv:
- Contactul piele-piele între mamă și copil imediat după naștere și inițierea alăptării în prima oră de viață;
- Alăptarea la cerere (adică, ori de câte ori copilul dorește, zi și noapte);
- Alăptarea exclusivă – fără a oferi copiilor alimente sau băuturi suplimentare, chiar apă, cu excepția cazului în care este necesar din punct de vedere medical;
- Furnizarea de servicii de sănătate de susținere cu consiliere pentru alăptarea copilului în timpul tuturor contactelor cu îngrijitorii/părinții copiilor (în timpul vizitelor pentru examinări antenatale și postnatale, vizitelor în caz de boală sau pentru imunizare, etc.).
- Implicarea comunității, inclusiv grupuri de sprijin pentru mame cu activități de promovare și educație pentru sănătate în comunitate.
Hrana complementară
În jurul vârstei de 6 luni, nevoia copiilor de energie și nutrienți începe să depășească ceea ce este furnizat de laptele matern, iar alimentele complementare sunt necesare pentru a satisface aceste nevoi. Pentru a asigura o alimentație sănătoasă și adecvată a copilului, se recomandă:
- Continuarea alăptării la cerere până la vârsta de 2 ani sau mai mult;
- Prepararea bucatelor în condiții igienice;
- Începeți complementarea de la 6 luni cu cantități mici de alimente și măriți treptat doza pe măsură ce copilul crește;
- Modificați treptat consistența și varietatea alimentelor;
- Majorați numărul de mese: 2-3 mese pe zi pentru copii de 6-8 luni și 3-4 mese pe zi – pentru copii de 9-23 luni, cu 1-2 gustări suplimentare, după cum este necesar;
- În caz de disconfort, dureri abdominale, balonări sau alergii în timpul introducerii unui aliment nou – adresați-vă de urgență la medic.
În contextul promovării alăptării și reducerea bolilor condiționate de nutriția copilului, Organizația Mondială a Sănătății și statele membre au aprobat obiectivele globale pentru îmbunătățirea nutriției materne, a sugarilor și copiilor mici, și se angajează să monitorizeze progresul. Obiectivele sunt vitale pentru identificarea domeniilor prioritare de acțiune și catalizarea schimbărilor globale.
Obiectivul global este: ”Creșterea ratei alăptării exclusive în primele 6 luni la cel puțin 50%”
Obiectivul național, conform prevederilor Programului naţional în domeniul alimentaţiei şi nutriţiei pentru anii 2014-2020 este: “Creşterea, către anul 2020, a proporţiei alăptării exclusive în primele 6 luni până la 70 % şi duratei medii a alăptării până la cel puţin 4 luni”.
Pentru realizarea obiective menționate este necesar de efortul consolidat al tuturor membrilor societății. Organizația Mondială a Sănătății recomandă țărilor implementarea acțiunilor de promovarea, susținere și încurajare a femeilor, pentru a spori rata de alăptare. Practic, toate mamele pot alăpta, cu condiția ca acestea să aibă informații exacte privind alăptarea, iar sprijinul familiei, a sistemului de sănătate și societății – este esențial în promovarea alimentației sănătoase a copiilor.
