În fiecare an, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și partenerii săi marchează la 31 mai Ziua Mondială fără Tutun (ZMFT) pentru a reflecta și accentua asupra riscurilor pentru sănătate asociate consumului de tutun și de a susține politici eficiente de reducere a consumului de tutun sub orice formă și ce pot face oamenii din întreaga lume pentru a-și revendica dreptul la sănătate și la o viață sănătoasă pentru generatiile viitoare.
În anul curent pentru ZMFT, OMS a lansează campania globală pentru un an de zile ”Angajază-te să renunți”. Această campanie își propune să sprijine 100 de milioane de oameni din toată lumea în încercarea de a renunța la tutun prin diverse inițiative și soluții digitale.
Acest lucru va fi realizat prin extinderea serviciilor existente, cum ar fi: sfaturi scurte din partea lucrătorilor medical și a liniilor naționale gratuite de renunțare, precum și lansarea de servicii inovatoare precum Florence, primul lucrător digital în domeniul sănătății al OMS și programe de asistență chatbot pe WhatsApp și Viber.
Pentru a ajuta cu adevărat consumatorii de tutun să renunțe, aceștia trebuie să fie susținuți cu politici și intervenții încercate și testate pentru a reduce cererea de tutun.
La crearea unor medii mai sănătoase, care să favorizeze renunțarea la tutun va ajuta:
- pledarea pentru politici puternice de renunțare la tutun;
- promovarea unui acces sporit la serviciile de renunțare;
- conștientizarea tacticii industriei tutunului;
- abilitarea consumatorilor de tutun să facă încercări de succes de a renunța prin inițiative „renunță și câștigă”.
Consumul de tutun este responsabil pentru 25% din totalul deceselor provocate de cancer la nivel global. Consumul tutunului are rezultate grave pentru viaţă şi sănătate în Republica Moldova. În consecință, din cele 40466 decese de boli netransmisibile înregistrate în a. 2020, se estimează, că peste 5600 (cca. 14%) au decedat din cauza bolilor cauzate de consumul tutunului, inclusiv peste 60% persoane sunt de vârstă activă, mortalitatea în rândul bărbaților fiind de 2 ori mai mare decât a femeilor, din cauza bolilor cauzate de consumul tutunului, de pierdere prematură a sănătății prin răspândirea bolilor netransmisibile, invalidității în vârsta aptă de muncă, având un rol crucial în diminuarea numărului populaţiei, ceea ce reprezintă una din principalele provocări a sănătăţii publice şi a securităţii demografice a ţării.
Fumatul, de asemenea, afectează grav femeile însărcinate, provocând naşteri premature şi greutate mică a copilului la naştere, iar la nou-născuţi creşte riscul apariţiei sindromului morţii subite a sugarului.
Există și o incidență globală în Republica Moldova de creștere în populație a bolilor netransmisibile pentru care fumatul este un factor de risc predominant. În ultimii 10 ani incidența cancerului a crescut de 1,4 ori, sporeşte prevalența pacienților cu boli cardiovasculare, boli cerebrovasculare, boala pulmonară obstructivă cronică, astmul bronșic, diabet, boli ale aparatului digestiv, în special a ulcerului stomacal, cirozelor şi cancerului hepatic etc., în provocarea cărora fumatul este un factor predominant.
Observațiile efectuate în mai multe țări afectate de pandemia de COVID-19, stare de urgență globală declarată de OMS la 11 martie 2020, denotă că fumătorii sunt de 6 ori mai mult predispuși să facă complicații la COVID-19. De regulă acestea au mai multe patologii cronice, iar datele din Republica Moldova arată, că 98% din persoanele decedate de COVID-19 au comorbidități din cele enumerate mai sus.
Toate produsele din tutun (țigarete, tutun de rulat, tutun pentru narghilea, tutunul care nu arde cu încălzire electrică-HEETS, etc.), cât și produsele conexe (țigarete electronice și produse din plante pentru fumat) prezintă pericol sub orice formă de consum și afectează grav sănătatea.
Pandemia COVID-19 a contribuit la aceea, că milioane de consumatori de tutun să dorească să renunțe la tutun. Dar, este important de menționat, că, renunțarea la tutun este o provocare, în special datorită stresului social și economic suplimentar provocat de pandemie.
Se spune că ”renunțătorii nu câștigă niciodată”, dar în cazul renunțării la consumul de tutun, ”cei care renunță sunt adevărații câștigători”. Important de menționat, că fără un sprijin adecvat, renunțarea poate fi incredibil de dificilă. Nicotina din tutun creează dependență, iar unele tangențe comportamentale și emoționale, cum ar fi: o țigară cu cafeaua, în companie cu prietenii, la un pahar de alcool, în cazul situațiilor de stres, sentimente de tristețe, etc. – fac și mai dificil procesul de renunțare la tutun.
Nu a existat niciodată un moment mai bun pentru a renunța la tutun, iar angajamentul de a ajuta consumatorii de tutun să renunțe este esențial pentru îmbunătățirea sănătății și salvarea vieților.
Politicile de renunțare la fumat sunt încă printre cele mai puțin puse în aplicare din Convenția-cadru a OMS privind măsurile de reducere a cererii de control al tutunului, doar 8 țări furnizând servicii de renunțare, majoritatea fiind țări cu venituri ridicate. Guvernele ar trebui să recunoască această nevoie și să acționeze asupra acesteia ca parte a unei strategii cuprinzătoare de control al tutunului. Intervențiile de renunțare la tutun la nivel populațional trebuie să fie o prioritate pentru țări. În același timp, inovația trebuie încurajată, iar tehnologiile mobile ar trebui valorificate pe deplin pentru a îmbunătăți accesul populației greu accesibilă.
