Prima zi Internațională a aerului curat pentru un cer albastru va avea loc pe 7 septembrie 2020.
Încurajată de interesul din ce în ce mai mare al comunității internaționale pentru aerul curat și subliniind necesitatea depunerii eforturilor suplimentare pentru îmbunătățirea calității aerului, inclusiv reducerea poluării aerului, protejarea sănătății umane, Organizația Națiunilor Unite a decis să desemneze 7 septembrie drept Zi Internațională a Aerului curat pentru un cer albastru.
Obiectivele zilei sunt:
- Creșterea gradului de conștientizare a publicului la toate nivelurile – individual, comunitar, și guvernamental – că aerul curat este important pentru sănătate, productivitate, economie și mediu.
- Demonstrarea legăturii strânse a calității aerului cu alte provocări de mediu / dezvoltare, cum ar fi – în primul rând – schimbările climatice și obiectivele globale de dezvoltare durabilă.
- Promovarea și facilitarea soluțiilor care îmbunătățesc calitatea aerului prin împărtășirea celor mai bune practici, inovații și istorii de succes.
- Unirea diverșilor actori internaționali care lucrează pe acest subiect pentru a forma o alianță strategică focusată pe abordări naționale, regionale și internaționale pentru un management eficient al calității aerului.
Organizația Națiunilor Unite la 19 decembrie 2019 a adoptat rezoluția de a organiza Ziua Internațională a Aerului Curat pentru un cer albastru, în cea de-a 74-a sesiune și a invitat Organizația Națiunilor Unite pentru Mediu să faciliteze respectarea Zilei Internaționale, în colaborare cu alte organizații relevante.
Prima marcare va stabili un precedent pentru a celebra anual aerul curat.
Impactul poluării aerului asupra sănătății și climei
Impact asupra sănătății: particule minuscule, invizibile, de poluanți pătrund adânc în alveolele pulmonare, ulterior fluxul sanguin. Acești poluanți sunt responsabili pentru aproximativ o treime din decesele provocate de accident vascular cerebral, boli respiratorii cronice și cancer pulmonar, precum și un sfert din decesele cauzate de atac de cord. Ozonul la sol, produs din interacțiunea multor poluanți diferiți în lumina soarelui, este, de asemenea, o cauză a astmului și a bolilor respiratorii cronice.
Impactul climatic: poluanții climatici de scurtă durată (SLCPs) au efecte asupra sănătății. Ei persistă în atmosferă de la cîteva zile până la câteva decenii. Reducerea lor poate avea beneficii pentru sănătate și climă.
Prevenirea și reducerea poluării aerului pentru îmbunătățirea calității aerului la nivel global
Poluarea aerului este cel mai mare risc de mediu pentru sănătatea umană și una dintre principalele cauze de deces și boală ce pot fi evitate la nivel global, cu aproximativ 6,5 milioane de decese premature (2016) din întreaga lume atribuite poluării aerului interior și exterior. În țările în curs de dezvoltare, poluarea aerului afectează în mod disproporționat femeile, copiii și persoanele în vârstă. Populația cu venituri mici, este expusă nivelurilor ridicate de poluare a aerului înconjurător și poluării aerului în urma preparării alimentelor și încălzirii cu combustibil din lemn și pe bază de kerosen.
Poluarea aerului este o problemă globală cu impacturi de amploare datorate transportului său pe distanțe lungi. În absența unei intervenții semnificative, se estimează că numărul deceselor premature rezultate din poluarea aerului înconjurător va crește cu peste 50% până în 2050.
Societatea suportă un cost ridicat al poluării aerului din cauza impactului negativ asupra economiei, a productivității muncii, a costurilor ridicate de sănătate și a turismului. Prin urmare, beneficiile economice ale investiției în controlul poluării aerului nu pot fi supraestimate. Justificarea economică pentru a acționa este evidentă și există soluții eficiente pentru a aborda poluarea aerului.
Calitatea slabă a aerului este o provocare în contextul dezvoltării durabile pentru toate țările, în special în orașele și zonele urbane din țările în curs de dezvoltare, cu niveluri de poluare a aerului care sunt mai mari decât limitele stabilite în Ghidurile Organizației Mondiale a Sănătății privind calitatea aerului.
Unii poluanți ai aerului, cum ar fi carbonul negru, metanul și ozonul la nivelul solului, sunt, de asemenea, poluanți climatici de scurtă durată și sunt responsabili pentru o parte semnificativă a deceselor cauzate de poluarea aerului, precum și a impacturilor asupra culturilor și, prin urmare, a securității alimentare, astfel încât reducerea lor are co-beneficii pentru climă.
Statele membre ale ONU recunosc necesitatea reducerii substanțiale a numărului de decese și boli cauzate de poluarea aerului cu substanțe chimice periculoase, a apei, solului până în 2030, precum și pentru a reduce impactul negativ pe cap de locuitor al mediului înconjurător al orașelor, inclusiv prin acordarea unei atenții speciale calității aerului și gestionării municipale a deșeurilor până în 2030.
Aerul curat este important pentru sănătatea și viața de zi cu zi a oamenilor, în timp ce poluarea aerului este cel mai mare risc de mediu pentru sănătatea umană și una dintre principalele cauze evitabile de deces și boală la nivel mondial. Poluarea aerului afectează în mod disproporționat femeile, copiii și persoanele în vârstă și are, de asemenea, un impact negativ asupra ecosistemelor.
Comunitatea internațională recunoaște că îmbunătățirea calității aerului poate contribui la atenuarea schimbărilor climatice și că eforturile de atenuare a schimbărilor climatice pot îmbunătăți calitatea aerului.
Inițiativa Clean Air a dus la angajamente în 2019 de la peste 50 de guverne naționale și 80 sub-naționale, reprezentând împreună peste 1 miliard de oameni, pentru a atinge o calitate a aerului sigură pentru cetățenii lor și pentru a alinia politicile privind schimbările climatice și poluarea aerului, până în 2030.
Obiectivele de dezvoltare durabilă și aerul curat
În documentul rezultat al Conferinței Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabilă, intitulat „Viitorul pe care îl dorim”, țările s-au angajat să promoveze politici de dezvoltare durabilă care susțin o calitate sănătoasă a aerului în contextul orașelor și așezărilor umane durabile. De asemenea, Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, care prezintă o foaie de parcurs pentru realizarea dezvoltării durabile, protecția mediului și prosperitatea tuturor, recunoaște că reducerea poluării aerului este importantă pentru atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă.
Aproximativ jumătate din estimările de 7-8 milioane de decese premature sunt cauzate anual de poluarea aerului interior, principala sursă fiind gătitul și încălzirea cu combustibili solizi – lemn și alți combustibili pe bază de biomasă – în urma incendiilor deschise. Cele două acțiuni care pot reduce semnificativ utilizarea biomasei și îmbunătățirea calității aerului din interior sunt utilizarea unor instalații eficiente de gătit / încălzire și combustibili mai curați. Din cele 193 de țări, 97 de țări au crescut procentul gospodăriilor care au acces la combustibili mai curați la mai mult de 85%. Cu toate acestea, mai mult de jumătate din populația lumii trăiește în țări care au o rată de acces semnificativ mai scăzută la combustibili mai curați. Drept urmare, peste 3 miliarde de persoane continuă să folosească combustibili solizi și să deschidă focuri pentru gătit și încălzire. Chiar și cu un acces sporit la combustibili mai curați, gospodăriile pot opta pentru combustibili solizi datorită accesibilității și / sau fiabilității. În ciuda acestui fapt, utilizarea combustibililor solizi pentru a satisface cererea energetică a gospodăriei este factorul principal al impactului asupra sănătății în calitatea aerului.
Oamenii de știință cercetează legătura dintre Covid-19 și poluarea aerului
Cei care trăiesc în zone cu niveluri mai mari de poluare a aerului se confruntă cu un risc mai mare de infecție și prezintă simptome și manifestări Covid-19 mai severe. Pandemia a expus pericolele de a acționa izolat împotriva celor mai mari amenințări la nivel mondial, dar a evidențiat, de asemenea, potențialul unei acțiuni decisive pentru a produce schimbări pozitive.
Într-un studiu care încă nu a fost revizuit de la egal la egal, cercetătorii de la Universitatea Harvard, Școala de Sănătate Publică T.H. Chan, au descoperit că nivelurile mai mari de particule fine, sau PM 2.5, sunt asociate cu rate de deces mai mari la Covid-19.
Republica Moldova
Eforturile conjugate a insituțiilor statului cît și a cetățenilor întru diminuarea poluării aerului, reglementarea sectorului transport și industrie a republicii ar avea un efect pozitiv și ar permite reducerea costurilor de sănătate direct influențate de calitatea aerului respirat.
Calitatea aerului atmosferic în Republica Moldova este influenţată de emisiile provenite din trei tipuri de surse poluante:
– Sursele staţionare fixe, care includ centralele electrotermice (CET-urile) şi cazangeriile, întreprinderile industriale în funcţiune;
– Sursele mobile, care includ transportul auto, feroviar, aerian, fluvial şi tehnica agricolă;
– Transferul transfrontalier de noxe.
Cei mai importanți poluanți rezultați din aceste procese sunt: oxizii de carbon, de sulf, de azot, particulele în suspensie, formaldehida, benz(a)pirenul etc. Poluarea spațiului aerian de la surse fixe și mobile nu este uniformă. Gradul de poluare a spațiului aerian urban este mai mare față de cel rural pe motivul existenței în orașe a întreprinderilor industriale majore, obiectivelor termo-energetice și termice și traficului intens al transportului auto.
Principala sursă de poluare a aerului atmosferic este transportul auto, cota căruia constituie cca 88% din emisiile totale de la sursele de poluare (fixe şi mobile) ale bazinului aerian. Din aceste surse provin emisii în cantităţi mari de hidrocarburi, oxizi de carbon, oxizi de azot şi de sulf, etc., în funcţie de diferiţi factori: calitatea combustibilului utilizat, starea tehnică a vehiculelor, numărul unităţilor de transport exploatat și termenul avansat de exploatare.
În Republica Moldova aerul poluat este al doilea factor de risc pentru bolile netransmisibile după consumul de tutun, cauzând 12%, ce constituie circa 4700 din decese. Sursele cele mai importante de poluare sunt: pentru aerul înconjurător – transportul auto, pentru cel interior – sistemele de încălzire pe bază de combustibil solid și fumatul. Riscurile sunt cauzate de concentrații ridicate de PM10 și PM2,5, NO2, CO și Concentrația media anuală de NO2 în mun. Chișinău constituie 0,05 mg/m3, față de valoarea admisă de 0,04mg/m3, din această cauză populația este expusă unui risc sporit, comparativ cu alte localități, de boli respiratorii și boli ale sistemului sangvin.
