Săptămâna Mondială a Alăptării 1-7 august 2019 cu genericul „Susținem părinții, facilităm alăptarea”

Săptămâna Mondială a Alăptării  (SMA) este celebrată în fiecare an în perioada 1-7 august în mai mult de 175 de ţări ale lumi, pentru a încuraja alăptarea şi pentru a îmbunătăţi starea de sănătate a copiilor din întreaga lume. Activitățile în cadrul SMA sunt coordonate de către Alianța Mondială pentru Alăptare  și promovate de către Organizația Mondială a Sănătății, UNICEF și alte organizații la nivel mondial.

Sloganul și tema SMA din anul curent este: „Susținem părinții, facilităm alăptarea”, scopul fiind, mobilizarea globală pentru susținerea și promovarea alăptatului ca un factor cheie pentru asigurarea sănătății și bunăstării populației pe tot parcursul vieții.

 Obiectivele SMA:

În acest an, OMS colaborează cu UNICEF și cu partenerii promovând  importanţa politicilor favorabile familiei, pentru a permite alăptarea și a ajuta părinții să îngrijească și să hrănească copiii lor la începutul vieții, atunci când contează cel mai mult:

1. Adoptarea concediului de maternitate şi paternitate plătit pentru cel puțin 18 săptămâni pentru a încuraja răspunderea comună de îngrijire a copiilor pe o bază egală.
2. Crearea pentru mamele ce alăptează a unor locuri de muncă favorabile pentru a-și proteja și menţine capacitatea de a continua alăptarea prin organizarea pauzelor de alăptare;
3. Amenajarea unor spaţii sigure, private și igienice pentru alăptare și depozitarea laptelui matern;
4. Acces la serviciile de îngrijire a copiilor.

Alăptarea este un component important pentru dezvoltarea durabilă a societății. Creșterea ratelor de alăptare exclusivă pot fi obținute numai prin cooperarea și colaborarea între sectoare și generații. Importanța colaborării în parteneriat este din ce în ce mai recunoscută ca un factor cheie și integrată în multe inițiative globale în domeniul sănătății și nutriției. Sunt necesare realizarea acțiunilor intersectoriale și susținerea inițiativelor societății civile, care lucrează pentru binele comun – creează medii care să permită femeilor și copiilor să prospere. De asemenea, trebuie să ne concentrăm pe tinerii și grupurile vulnerabile, cum ar fi adolescenții, mamele singure, refugiații, etc. Alăptarea nu este doar o chestiune a femeii sau responsabilitatea exclusivă a unei femei – protecția, promovarea și susținerea alăptării este o responsabilitate socială comună, împărtășită de noi toți.

Repere la nivel global privind nutriția copiilor:

• Fiecare copil are dreptul la o nutriție sănătoasă, conform ”Convenției cu privire la Drepturile Copilului”.
• Subnutriția este asociată cu 45% din decesele infantile.
• Aproximativ 40% din copiii în vârstă 0 la 6 luni sunt alăptați exclusiv.
• Aproximativ 820 000 de vieți ale copiilor sub 5 ani ar putea fi salvate in fiecare an, în cazul în care toți copiii de vârsta 0-23 luni ar fi fost alăptați adecvat.
• La nivel global, în anul 2016, 155 de milioane de copii sub 5 ani au fost estimați cu stagnare a creșterii în înălţime, 52 de milioane au fost estimaţi subponderali, iar 41 de milioane erau supraponderali sau obezi.
• Aproximativ 40% dintre copii sunt alăptaţi cu vârsta cuprinsă între 0 și 6 luni .
• Puțini copii primesc hrană complementară nutrițional adecvată și sigură.
• Alăptarea îmbunătățește IQ-ul, succesele la școală și este asociată cu venituri mai mari în viața adultă.
• Îmbunătățirea dezvoltării copilului și reducerea costurilor de sănătate prin alăptare, duce la câștiguri economice atât pentru familiile, cât și la nivel național.

Cu toate acestea, mulți sugari și copii nu primesc hrană optimă. De exemplu, doar 36% dintre copiii în vârstă de 0-6 luni la nivel mondial au fost exclusiv alăptați în perioada 2007-2014.

Situația în Republica Moldova:

• Conform anuarului statistic al sistemului de sănătate, în anul 2017, incidența prin malnutriție la copii cu vârsta de până la 1 an a constituit 14,5 cazuri la 1000 de copii, dintre care, în 5,5 cazuri la 1000 de copii s-au depistat întârziere în dezvoltare, cauzată de malnutriție.
• Pe când la copii de vârsta 0-5 ani, incidența prin malnutriție în a.2017 a constituit 6,1 cazuri la 100 de copii, dintre care în 2,9 cazuri la 1000 de copii s-au depistat întârziere în dezvoltare, cauzată de malnutriție
• În anul 2017, conform datelor statistice – până la 3 luni au fost alăptați circa 89,5% (în a.2016 – 92,7%) dintre toți copii nou-născuți, până la 6 luni – 82,4% (a.2016 85,9%) de copii au fost alăptați și până la 1 an, această cifră constituie 71,0% (a.2016 – 72,5%) din numărul total de copii.
• De menționat, că până la vârsta de 2 au fost alăptați în a. 2017 – 6635 de copii (a.2016 – 7576 de copii).
• Statistica oficială nu estimează date cu privire la alăptarea exclusivă, aceste informații pot fi dobândite doar prin studii populaționale. Astfel, conform studiului MICS, în anul 2012, doar 36 % dintre copii au fost alăptați exclusiv.

Alăptarea este cea mai bună modalitate de a oferi nou născuţilor hrana necesară pentru creştere şi dezvoltare. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) și UNICEF recomandă alăptarea exclusivă a copilului până la 6 luni şi continuarea alăptării cu introducerea treptată a alimentaţiei complimentare până la doi ani şi mai mult.

• inițierea precoce a alăptării în termen de o oră de la naștere;
• alăptarea exclusivă pentru primele 6 luni de viață;
• alăptarea ar trebui să fie “la cerere”,

Alăptarea exclusivă – este definită, ca practică de a alăpta în primele 6 luni de viață (fără alte produse alimentare sau apă).  Alăptarea exclusivă este o piatra de temelie a supraviețuirii și sănătății copilului. Laptele matern este alimentul ideal pentru nou-născuţi şi sugari. Acesta oferă copilului toate elementele nutritive de care are nevoie pentru o dezvoltare sănătoasă. Este sigur şi conţine anticorpi care protejează copiii de unele boli, cum ar fi diareea şi pneumonia, cele două cauze principale ale mortalităţii infantile la nivel mondial. Laptele matern este disponibil şi accesibil, asigură copiilor o nutriţie adecvată.

În afară de beneficiile imediate pentru copii, alăptarea contribuie la o viaţă sănătoasă în timp. Adolescenţii şi copiii care au fost alăptaţi sunt mai puţin susceptibili de a fi supraponderali sau obezi şi posedă performanţe mai bune la testele de inteligenţă și o prezență școlară mai mare.

Alăptarea aduce beneficii și mamelor, inclusiv:

• reduce riscul apariţiei cancerului de ovar şi de sân;
• previne depresia postnatală;
• ajută la refacerea uterului;

• este o formă naturală de contracepţie (metoda amenoreei de  lactație);
• ajută mama să revină la greutatea ideală;

Laptele matern este, de asemenea, o sursă importantă de energie și substanțe nutritive și pentru copii cu vârsta între 6-23 luni. Poate asigura jumătate sau mai mult din necesarul de energie al unui copil de 6-12 luni și o treime din necesarul de energie a copilului de 12 – 24 de luni. Laptele matern este, de asemenea, o sursă esențială de energie și nutrienți în timpul bolii sau a unor stări de disconfort psiho – emoțional al copilului.

Copiii și adolescenții care au fost alăptați au un risc mai mic de a fi supraponderali sau obezi.  Dezvoltarea armonioasă a copiilor, menținerea și promovarea sănătății, inclusiv și reducerea costurilor pentru tratament și îngrijire –  determină câștiguri economice atât pentru familii, cât și la nivel național pentru întreaga societate.

Mamele și familiile trebuie să fie sprijinite în alăptarea optimă a copiilor. Acțiunile care ajută la protejarea, promovarea și susținerea alăptării includ:

• Adoptarea unor politici precum “Convenția privind protecția maternității” a Organizației Internaționale a Muncii și “Recomandarea nr. 191”, care completează “Convenția” sugerând o durată mai mare a concediului pentru îngrijirea copilului;
• Adoptarea “Codului internațional de comercializare a înlocuitorilor de lapte matern”și a rezoluțiilor relevante ale Adunării Mondiale a Sănătății;
• Punerea în aplicare a celor “Zece pași pentru alăptarea reușită”specificată în Inițiativa spitalelor pentru copii, inclusiv:
  • Contactul piele-piele între mamă și copil imediat după naștere și inițierea alăptării în prima oră de viață;
  • Alăptarea la cerere (adică, ori de câte ori copilul dorește, zi și noapte);
  • Alăptarea exclusivă – fără a oferi copiilor alimente sau băuturi suplimentare, chiar apă, cu excepția cazului în care este necesar din punct de vedere medical;
• Furnizarea de servicii de sănătate de susținere cu consiliere pentru alăptarea copilului în timpul tuturor contactelor cu îngrijitorii/părinții copiilor (în timpul vizitelor pentru examinări antenatale și postnatale, vizitelor în caz de boală sau pentru imunizare, etc.).
• Implicarea comunității, inclusiv grupuri de sprijin pentru mame cu activități de promovare și educație pentru sănătate în comunitate.

Hrana complementară

În jurul vârstei de 6 luni, nevoia copiilor de energie și nutrienți  începe să depășească ceea ce este furnizat de laptele matern, iar alimentele complementare sunt necesare pentru a satisface aceste nevoi. Pentru a asigura o alimentație sănătoasă și adecvată a copilului,  se recomandă:

• Continuarea alăptării la cerere până la vârsta de 2 ani sau mai mult;
• Prepararea bucatelor în condiții igienice;
• Începeți complementarea de la 6 luni cu cantități mici de alimente și măriți    treptat doza pe măsură ce copilul crește;
• Modificați treptat consistența și varietatea alimentelor;
• Majorați numărul de mese: 2-3 mese pe zi pentru copii de 6-8 luni și 3-4 mese pe zi – pentru copii de 9-23 luni, cu 1-2 gustări suplimentare, după cum este necesar;
• În caz de disconfort, dureri abdominale, balonări sau alergii în timpul introducerii unui aliment nou – adresați-vă de urgență la medic.

HIV şi alăptarea

Alăptarea, și în special alăptarea precoce și exclusivă, este una dintre cele mai importante metode de îmbunătățire a ratei de supraviețuire a copiilor. Deși HIV poate trece de la o mamă la copilul ei în timpul sarcinii, precum și prin laptele matern, dovezile cu privire la HIV și alăptare arată, că tratamentul antiretroviral (ART) pentru mamele care trăiesc cu HIV, reduce semnificativ riscul de transmitere a infecției prin alăptare și, de asemenea, îmbunătățește și sănătatea ei.

OMS recomandă tuturor persoanelor care trăiesc cu HIV, inclusiv femeilor însărcinate și mamelor care-și alăptează copii – să primească tratament ARV şi să urmeze recomandările pentru alimentaţia sugarilor.

      În contextul promovării alăptării și reducerea bolilor condiționate de nutriția copilului, Organizația Mondială a Sănătății și statele membre au aprobat obiectivele globale pentru îmbunătățirea nutriției materne, a sugarilor și copiilor mici, și se angajează să monitorizeze progresul. Obiectivele sunt vitale pentru identificarea domeniilor prioritare de acțiune și catalizarea schimbărilor globale.

Obiectivul global este: ”Creșterea ratei alăptării exclusive în primele 6 luni la cel puțin 50%”

Obiectivul național, conform prevederilor Programului naţional în domeniul alimentaţiei şi nutriţiei pentru anii 2014-2020 este: “Creşterea, către anul 2020, a proporţiei alăptării exclusive în primele 6 luni până la 70 % şi duratei medii a alăptării până la cel puţin 4 luni”.

Pentru realizarea obiective menționate este necesar de efortul consolidat al tuturor membrilor societății. Organizația Mondială a Sănătății recomandă țărilor implementarea acțiunilor de promovarea, susținere și încurajare a femeilor, pentru a spori rata de alăptare. Practic, toate mamele pot alăpta, cu condiția ca acestea să aibă informații exacte privind alăptarea, iar sprijinul familiei, a sistemului de sănătate și societății – este esențial în promovarea alimentației sănătoase a copiilor.

Sfaturi pentru mamele care alăptează:

• Alăptatul trebuie pregătit încă de la începutul sarcinii. Astfel, în primele luni de sarcină este de preferat renunţarea la sutien. Sânii trebuie spălaţi zilnic cu apă, fără săpun.
• În ultimele săptămâni de sarcină, laptele este deja format, şi este nevoie de stimularea zilnică a mamelonului, pentru a stimula canalele galactofore.
• Pentru o secreţie lactată optimă, mama trebuie să fie relaxată, să aibă un climat familial adecvat, să dorească să alăpteze.
• După naştere copilul trebuie pus la sânul mamei cât mai repede posibil, chiar în primele 30 de minute, cel târziu la 4-6 ore.
• Între alăptări nu se dă nici ceai, nici alt fel de lapte. Se evită şi folosirea suzetei;
• NU se stabilesc ore fixe pentru alăptat. Acesta trebuie să fie iniţiat LA CERERE! În prima lună se formează un program conform personalităţii copilului dumneavoastră;
• La fiecare alăptare trebuie să fie alternarea din ambii sâni. Se suge dintr-un sân până se goleşte, apoi se trece la celălalt sân până se satură copilul. La suptul următor, se începe cu al doilea sân, în care a rămas lapte;
• În timpul alăptării, greutatea sânilor creşte prin lapte, de aceea se recomandă purtarea unor sutiene mai largi, cu bretele neelastice, pentru evitarea întinderii sânilor;
• Sânii se spală numai cu apă fiartă şi răcită. Săpunul, antisepticele şi alcoolul sunt interzise;
• Alimentaţia mamei trebuie să fie una echilibrată cantitativ şi calitativ cu un plus caloric de 500 kcal/zi faţă de raţia obişnuită a mamei;
• Nu se recomandă diete de slăbire. Alimente care trebuie evitate în timpul alăptării, deoarece dau alergii, sunt: căpşunile, pepenele galben, fragii. Alimente care nu se consumă în cantităţi mari, deoarece dau un miros şi un gust neplăcut laptelui de mamă sunt: conopida, fasolea, usturoiul. Alimente dăunătoare: prăjeli, conservanţi, afumături, mezeluri, băuturi acide sau foarte dulci, excesul de sare;
• Majoritatea medicamentelor luate de mama care alăptează trec în laptele matern în cantităţi foarte mici – aproximativ 1% din doza administrată, deci în marea majoritate a cazurilor, mamele nu trebuie să întrerupă alăptarea pentru a-şi lua medicaţia;
• Se interzic categoric fumatul, consumul de alcool şi cofeină, deoarece eliminate prin lapte în cantităţi mari au efecte nocive asupra sănătății copilului.

10 beneficii ale alimentației la sân pentru copil

1. Asigură o creştere fizică şi psihică echilibrată.
2. Protejează copilul de infecţii microbiene, virotice şi fungice şi reduce severitatea desfăşurării lor.
3. Este uşor digerabil, are temperatură optimă, este steril.
4. Reduce riscul enterocolitei necrozante şi a retinopatiei la prematuri.
5. Reduce riscul diabetului zaharat de tip I şi tip II (mai ales alăptarea exclusivă timp de 6 luni).
6. Reduce riscul obezităţii şi al hipercolesterolemiei, previne malnutriţia, reduce riscul anemiei feriprive.
7. Reduce riscul dezvoltării limfomului, leucemiei, bolii Hodgkin, ale bolilor intestinale cronice (boala Crohn, colita ulceroasă, celiachie) în copilărie şi a bolilor cardio-vasculare din perioada de adult.
8. Reduce riscul morţii subite, al alergiei şi al astmului bronşic dacă alăptarea durează cel puţin 4 luni.
9. Favorizează dezvoltarea muşchilor feţei, a dentiţiei şi a vorbirii, asigură o dezvoltare cerebrală, cognitivă şi vizuală optimă.

Interdependenţa reciprocă prin alăptare, a mamei şi copilului, fundamentează legătura mamă – copil şi reduce tulburările emoţionale şi de adaptare a copilului în adolescenţă.