Ziua Mondială a Apei este un eveniment organizat anual din 1993 pe 22 martie sub egida Organizației Națiunilor Unite cu sop de a crește conștientizarea celor 2,2 miliarde de oameni care trăiesc fără acces la apă sigură. Este vorba despre luarea de măsuri pentru a combate criza globală a apei. Ziua Mondială a Apei se concentrează pe susținerea eforturilor pentru realizarea Obiectivului 6 pentru Dezvoltare Durabilă: apă și canalizare pentru toți până în 2030.
În anul curent Ziua Mondială a Apei 2020 este este axată pe problema schimbărilor climatice în raport cu necesitatea protejării surselor de apă. Evenimentul demonstrează modul în care abordarea noastră privind utilizarea apei va contribui la reducerea inundațiilor, a secetei, a deficitului de apă și a poluării, și va ajuta la combaterea schimbărilor climatice în sine. O utilizare mai eficientă a resurselor de apă va conduce la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
1️⃣ Mesajele cheie ale campaniei
- Nu ne putem permite să așteptăm. Factorii de decizie trebuie să abordeze problemele legate de siguranța resurselor de apa în planurilor de acțiune pentru adaptarea la schimbările climatice.
- Apa poate ajuta la combaterea schimbărilor climatice. Există soluții de apă și canalizare durabile, accesibile și scalabile.
- Fiecare are rolul său. În viața de zi cu zi, putem lua măsuri surprinzător de simple pentru a rezolva problemele asociate schimbărilor climatice.
2️⃣Resursele de apă pot ajuta la combaterea schimbărilor climatice.
- Zonele umede absorb CO2 din aer.
- Vegetația protejează împotriva inundațiilor și eroziunii.
- Apa pluvială poate fi depozitată pentru utilizare în secetă.
- Apa uzată poate fi reutilizată.
- Agricultura optimizată climatic.
3️⃣Toți putem contribui la lupta împotriva schimbărilor climatice.
Începeți azi:
- Faceți un duș mai puțin de cinci minute.
- Deconectați aparatele electrice, atunci când nu le folosiți.
- Nu aruncați alimentele comestibile.
- Fiți inteligenți în ceea ce privește cumpărăturile.
4️⃣ Situația în Republica Moldova
Specialiștii atenționează, deja de ani buni, că în Republica Moldova există o problemă majoră în ceea ce privește rezervele de apă potabilă, chiar dacă există percepția că acestea ar fi considerabile.O altă problemă gravă este și cea a râului Nistru – sursa principală de apă pentru mai multă populație din republică și nu numai, care este în continuare poluat cu ape reziduale.
Asigurarea cu apă potabilă a localităților din țară se bazează pe trei surse: apele subterane, cărora le revin 65% din volumul total al apei consumate, și apele de suprafață, cărora le revine 34,8% din volumul apei consumate. A treia sursă sunt lacurile de acumulare și izvoarele.
Studiile confirmă, că apa acumulată în sursele subterane este suficientă pentru asigurarea consumului de apă într-un viitor apropiat, însă acestea nu sunt dislocate uniform pe teritoriul țării, iar concentrarea cea mai considerabilă a acestora se atestă în bazinul râului Nistru, în special în partea de jos a fluviului. Este regretabil, însă rezervele de ape subterane de bună calitate practic lipsesc în zona râului Prut și regiunile de centru și de sud ale republicii.Actualmente în țară funcționează 2331 sonde arteziene, iar ponderea populației racordate la sisteme centralizate subterane de alimentare cu apă constituie circa 65%.
În decursul ultimilor 150 de ani, temperatura medie a crescut cu aproape 0,8ºC în general și cu aproximativ 1ºC în regiunea europeană a globului. Savanții prognozează însă că temperaturile globale vor crește în continuare cu 1,8 – 4,0ºC. Se estimează că creșterea temperaturii începând cu perioada preindustrială ar fi constituit peste 2°C, iar depășirea acestui prag ar provoca schimbări ireversibile și posibil chiar catastrofice pentru mediu.
Evenimentele climatice extreme, inclusiv valurile de căldură, perioadele de secetă și de inundații se conchide că vor deveni pe viitor mai frecvente și mai intense. Pe continentul european cele mai mari creșteri de temperatură se produc în regiunile de sud, unde precipitațiile scad considerabil crescând concomitent regiunile de nord/nord-vest. Aceste schimbări climatice determină impacturi asupra ecosistemelor naturale, a sănătății umane și a resurselor de apă.
Evident că schimbările climatice exercită impact considerabil asupra mediului, populației și economiei țărilor, inclusiv și a Republicii Moldova, aceasta fiind expusă unui risc mai mare datorită particularităților geografice și resurselor de apă care sunt și așa limitate
