Boala Alzheimer este o boala degenerativa ce afecteaza zone ale creierului ce controleaza memoria, inteligenta, capacitatea de judecata, limbajul si comportamentul. Aceasta boala reprezinta forma cea mai comuna de declin mental sau dementa la persoanele in varsta.

Boala Alzheimer este o afectiune mai grava decat pierderea moderata a memoriei care apare la persoanele in varsta. Aceasta boala se asociaza si cu tulburari de comportament, de personalitate, pierderea abilitatii de a gandi corect si abilitatii de a efectua activitatile zilnice.

Persoanele apropiate, de obicei membrii familiei observa modificarile la inceput, desi aceste modificari pot fi sesizate si de catre bolnavi.

Factori de risc

Varsta inaintata este factorul de risc cel mai important. Alti factori de risc pentru dezvoltarea bolii Alzheimer sunt:

– istoricul familial de Alzheimer, in special daca boala a aparut la rudele de gradul I (mama, tata, frati) si a aparut la mai multi membrii ai familie;

– prezenta genei pentru apolipoproteina E-4, in special la persoanele din rasa alba sau asiatici, creste riscul de a dezvolta boala Alzeimer;

– boli cardiovasculare: conexiunea intre creier si inima se face prin vase de sange extrem de importante, iar o tulburare a sistemului circulator poate determina deteriorari semnificative la nivel cerebral. Cele mai implicate sunt accidentul vascular cerebral, boala cardiaca, diabetul, colesterolul crescut si hipertensiunea arteriala;

– sindromul Down, o boala genetica ce determina retard mental;

– diabetul, o boala ce se insoteste de glicemie crescuta;

– terapia hormonala de substitutie – un studiu recent a demonstrat ca riscul de a dezvolta dementa, inclusiv boala Alzheimer este crescut la femeile de peste 65 de ani care sunt sub terapie substitutiva cu estrogeni si progesteron.

Au mai fost formulate cateva teorii cu privire la cresterea riscului de a dezvolta boala Alzheimer. Aceste teorii includ urmatorii factori:

– fumatul – unii cercetatori au sugerat ca fumatul ar creste riscul de a dezvolta dementa si boala Alzheimer, dar aceste presupuneri nu au fost confirmate

– traumatisme ale regiunii cefalice – exista probe care sustin ca o lovitura in regiunea cefalica (la cap) urmata de pierdera constientei, poate creste riscul de dezvoltare al bolii Alzheimer mai tarziu. Riscurile de a dezvolta boala sunt crescute in cazul in care leziunea este severa si la pacientii cu istoric familial de boala Alzheimer.

– niveluri crescute in sange de homocisteina – homocisteina este un aminoacid prezent in mod obisnuit in cantitati mici in sange. Nivelurile crescute ale acestui aminoacid se insotesc de risc crescut de boala cardiaca. Unii cercetatori sustin ca nivelurile crescute de homocisteina s-ar asocia si cu un risc crescut de boala Alzheimer.

Aceste niveluri crescute de homocisteina sunt cauzate de nivelul scazut in sange al vitaminei B12 si acidului folic. Expunerea zilnica la aluminiu provenit din oale, cani de aluminiu, deodoranti cu aluminiu nu s-a demonstrat ca ar creste riscul de a dezvolta boala Alzheimer.

Cauze

Nu se cunoaste cu siguranta cauza ce provoaca boala Alzeimer, dar ese posibil sa existe mai multe cauze. Cateva dintre deteriorarile produse la nivelul anumitor zone ale creierului sunt legate de pierderea de mesageri chimici ai neuronilor (neurotransmitatori), in principal acetilcolina, ce permit neuronilor sa functioneze normal.

Nu se stie cu siguranta cauza acestor modificari, dar se fac cercetari pentru a se determina aceasta cauza.

Desi majoritatea pacientilor cu boala Alzeimer nu au in istoricul familial aceasta boala, riscul de a face aceasta boala este mai mare in cazul persoanelor ce au un membru al familiei bolnav de Alzheimer.

Anumite studii au sugerat ca zincul si aluminiul ar avea un rol in declansarea bolii, dar acestea nu au fost sustinute prin dovezi care sa sustina aceste teorii.

Simptome

Pierderea memoriei este de cele mai multe ori prima manifestare a bolii Alzheimer. Multe persoane in varsta se ingrijoreaza atunci cand apar pierderile de memorie.

Anumite episoade de pierdere a memoriei pe termen scurt la persoanele in varsta de 60-70 de ani este un lucru obisnuit, dar numai unii dintre acestia cu pierderi usoare de memorie vor dezvolta boala Alzheimer. In cazul in care apar pierderi de memorie este indicat consultul unui medic specialist.

Exemple de pierdere normala de memorie includ uitarea:

– unor parti din anumite experiente;
– locului unde este parcata masina;
– evenimentelor din trecutul indepartat;
– numelui unei persoane, dar care revine in minte mai tarziu;
– locului unde s-au pus anumite obiecte, de exemplu cheile de la masina.

Exemple ale pierderii memoriei cauzata de boala Alzheimer includ uitarea:
– unei experiente in totalitate;
– interpretarii ceasului sau condusul masinii;
– evenimentelor recente, de genul uitarea faptului ca a lasat aragazul deschis;
– unei persoane in totalitate.

Boala Alzheimer se insoteste de modificari de comportament, gandire sau tulburari de personalitate. In fazele incipiente ale bolii, persoana se poate comporta normal in societate.

Membrii familiei si prietenii apropiati observa primii manifestarile bolii. Semnele de dementa ca dificultatile de gandire sau amintire a anumitor lucruri sau probleme in activitatile cotidiene, trebuie sa indemne persoana spre consultul unui specialist. Simptomele variaza pe masura ce boala progreseaza.

Asociatia pentru bolnavii cu Alzheimer a identificat 10 semne de avertizare pentru boala Alzheimer. Acestea sunt:

– pierderi de memorie, ca uitarea informatiilor memorate recent, nume sau numere de telefon;
– dificultati in indeplinirea indatoririlor, ca prepararea unei mese;
– tulburari de limbaj, uitarea unor cuvinte sau substituirea cuvintelor neobisnuite;
– dezorientare temporo-spatiala, uitarea adresei;
– tulburari de judecata, ca imbracarea cu haine nepotrivite pentru vremea respectiva;
– probleme cu gandirea abstracta, ca imposibilitatea de interpretare a numerelor;
– punerea anumitor obiecte in locuri neobisnuite, de exemplu fierul de calcat in frigider sau ceasul in bolul de zahar;
– tulburari ale dispozitiei, ca modificari rapide a le starii de spirit de la calm, la plans, apoi la furie;
– modificari ale personalitatii, de la confuzie, suspiciune, teama la dependenta de un membru al familiei;
– lipsa initiativei manifestata prin somnolenta continua, vizionarea la televizor toata ziua si refuzarea efectuarii activitatilor zilnice obisnuite.

Simptome ce pot fi prezente, dar nu in toate cazurile:
– sustinerea cu fermitate a unor credinte false, cum ca cineva fura de la o persoana (idei delirante);
– senzatii ca aude sau vede lucruri care nu sunt reale (halucinatii);
– lipsa de interes pentru activitatile inconjuratoare sau separarea de prieteni si familie;
– activitati repetate fara un scop anume, ca inchisul sau deschisul unei posete, impachetatul si despachetatul hainelor, repetarea unor intrebari;
– agresiune fizica sau verbala;
– imposibilitatea de a controla anumite impulsuri, ce pot duce la actiuni nepotrivite;
– boala Alzheimer de obicei nu afecteaza capacitatea motorie fina (de exemplu, abilitatea de a inchide si a deschide nasturii sau utilizarea ustensilelor) sau simtul tactil.

O persoana care are simptome motorii (slabiciune musculara la nivelul mainilor sau tremuraturi ale mainilor) sau simptome senzoriale (senzatie de amorteala) probabil au alta afectiune decat boala Alzheimer.

Boala Parkinson sau scleroza in placi se pot manifesta prin simptome motorii, alaturi de dementa.

Alte boli cu simptome asemanatoare bolii Alzheimer sunt:

– alte tipuri de dementa, ca dementa vasculara (provocata de infarcte cerebrale multiple), dementa Pick, dementa cu corpi Lewy, dementa frontotemporala, boala Creutzfeldt-Jakob, boala Huntington, atrofia corticala posterioara, sindromul Korsakoff, dementa mixta;
– dementa insotita de malnutritie;
– boli ale glandei tiroide, ca hipertiroidia sau hipotiroidia;
– depresia;
– tulburarile vizuale sau auditive.

Mecanism fiziopatologic

Cercetatorii au descoperit cateva modificari ce au loc la nivelul creierului persoanelor cu Alzheimer. Acestea includ :

– niveluri scazute de acetilcolina in anumite zone cerebral;

– placi senile, ce sunt formate din aglomerari de celule nervoase anormale ce inconjoara depozite de amiloid (proteine anormale) si noduri neurofibrilare, gramezi de material ce intrerup structura normala a celulei nervoase. Placile senile si aceste noduri neurofibrilare se observa de obicei la autopsie.

Aceste modificari de la nivelul creierului pot provoca pierderile de memorie si celelalte simptome ale bolii Alzheimer. Nu se cunoaste cauza pentru care aceste modificari apar la unele persoane si la altele nu apar.

Boala Alzheimer progreseaza in timp, dar rapiditatea cu care progreseaza depinde de la o persoana la alta. Unele persoane pot avea manifestari minime pana in fazele tardive ale bolii. Alte persoane pierd capacitatea de a efectua activitatile zilnice precoce in timpul bolii.

La inceput, boala se manifesta prin pierderi minore ale memoriei si progreseaza pana la probleme mentale si functionale severe si chiar moarte.

Simptomele sunt impartite de obicei ca cele care apar in faza initiala, de mijloc sau tardiva. Este dificil de precizat cat dureaza fiecare faza. O persoana traieste in medie 8-10 ani dupa aparitia simptomelor.

Faza initiala

De obicei, in faza initiala pesoana cu Alzheimer:

– devine confuza asupra orientarii si se pierde cu usurinta;
– pierde abilitatea de a initia anumite activitati;
– evita situatiile noi si nefamiliare;
– are reactii intarziate si capacitate de memorare incetinita;
– vorbeste mai rar decat in trecut;
– are dificultati in manevrarea banilor si platirea facturilor;
– are tulburari de judecata si ia decizii gresite;
– poate avea tulburari de dispozitie si devine deprimat, iritabil sau nelinistit.

Aceste simptome sunt mai evidente de cele mai multe ori atunci cand persoana respectiva se afla intr-un loc sau o situatie noua, nefamiliara.

Faza intermediara

In faza intermediara a bolii Alzheimer bolnavul manifesta:

– probleme in recunoasterea familiei si prietenilor;
– neliniste in special dupa-amiaza si seara;
– probleme de citire, scriere si interpretarea numerelor;
– probleme de gandire si de logica;
– imposibilitatea de a gasi anumite cuvinte sau inventeaza povesti pentru a substitui ceea ce a uitat;
– greutati in a se imbraca singur;
– tulburari de dispozitie, se supara cu usurinta si devine ostil si nedispus la cooperare;
– credinte false (idei deliranre), suspiciozitate si agitatie;
– necesita ingrijire permanenta;
– pierde orientarea temporala.

Faza tardiva

In faza tardiva, avansata a bolii Alzheimer, pacientii:

– nu-si mai amintesc cum sa se spele, sa se imbrace, sa mearga la baie sau sa manance fara ajutor. Aceste persoane pot fi nevoite sa stea in pat sau in scaunul cu rotile din cauza ca uita sa mearga;
– pierd abilitatea de a mesteca sau inghiti;
– au probleme cu mentinerea echilibrului sau cu mersul, iar din aceasta cauza cad frecvent;
– devin extrem de confuze seara si au insomnii;
– nu pot comunica prin cuvinte;
– pierd controlul vezicii urinare sau controlul intestinal (incontinenta).

In timpul perioadei tardive a bolii Alzheimer, bolnavii devin predispusi la alte afectiuni. In anumite cazuri pot aparea crize. Moartea apare ca o complicatie a pneumoniei din cauza imobilizarii la pat.

Consult de specialitate

Boala Alzheimer are tendinta de a evolua lent. In cazul in care simptome precum confuzia sau alte modificari ale abilitatilor mentale se instaleaza brusc, in interval de zile sau ore, problema poate fi delirium tremens, o boala ce necesita tratament de urgenta.

Este indicat consultul de urgenta cand:
– simptomele de genul scurtarea atentiei, tulburarile de memorie sau halucinatiile se instaleaza destul de rapid, in interval de ore sau zile;
– la un bonav cu Alzheimer apare o schimbare brusca de comportament sau simptomele se inrautatesc brusc.

Se indica programarea pentru consult atunci cand:
– simptomele de genul scurtarea perioadei de atentie, tulburarile de memorie sau ideile delirante se instaleaza treptat in decurs de cateva saptamani sau luni
– pierderea memoriei sau alte simptome incep sa interfere cu munca sau viata sociala a persoanei respective sau in cazul in care simptomele pot determina injurii ale persoanei respective.

Sursa – http://www.sfatulmedicului.ro/