Ziua Naţională  de renunțare la fumat este marcată în fiecare an, în a treia joi din luna noiembrie, la iniţiativa Consiliului Naţional Coordonator în domeniul Controlului Tutunului,  începând cu anul 2013 și are menirea de a atrage atenţia asupra impactului pe care îl are fumatul asupra sănătăţii oamenilor. Sloganul acțiunilor de comunicare pentru acest an este „Tutunul – amenințare pentru sănătate și pentru bunăstare!”, având drept scop descurajarea fumatului și promovarea efectelor benefice ale renunţării la fumat asupra organismului, continuarea acțiunilor de sensibilizare a populației referitor la riscurile consumului de tutun, cât și oferirea serviciilor de consiliere privind renunțarea la fumat pentru persoanele dependente de tutun.

Utilizarea tutunului este o boală legată de consumul de droguri, care este înregistrată ca diagnostic în clasificarea internațională a bolilor (RHC F17). La fiecare șase secunde, o persoană moare din cauza tutunului – fiecare al 10 dintre acești oameni nu e fumător.

În întreaga lume sunt peste un miliard de fumători. Majoritatea fumătorilor curenţi sunt bărbaţi, totuşi, se înregistrează o creştere a fumatului în rândul femeilor. 35% de bărbaţi din ţările dezvoltate şi 50% de bărbaţi din ţările în curs de dezvoltare sunt fumători. 22% de femei din ţările dezvoltate şi 9% de femei din ţările în curs de dezvoltare sunt fumătoare.

Zilnic, 80000 – 100000 de tineri din întreaga lume devin dependenţi de tutun. 80% din fumători actuali din întreaga lume locuiesc în ţări cu venituri mici sau medii.

Consumul tutunului în ţările cu venituri mici sau medii este responsabil de o creștere mare a bolilor.

La momentul actual, fumatul reprezintă o problemă majoră de sănătate, considerându-se un factor de risc responsabil de creșterea cazurilor de boli netransmisibile severe, precum: cancerul de plămâni, bolile cardiovasculare şi respiratorii, boala obstructivă cronică a plămânilor, ateroscleroză, etc. Fumatul, de asemenea afectează grav femeile însărcinate, provocând  naşteri premature şi greutate mică a copilului la naştere, iar la nou-născuţi creşte riscul apariţiei sindromului morţii subite a sugarului.
          
                             Consumul de tutun în Moldova
Conform studiului MICS (2012)48,5% bărbaţi şi 8,2% femei sunt fumători activi, din ei 45% de bărbați și 7,5% femei sunt tinerii de vârsta 15-34 ani. Prezintă îngrijorări și un şir de practici comune în rândul populaţiei:

  • oamenii fumează în prezența altora în locurile publice şi acasă;
  • părinţii fumează în prezența copiii lor;
  • tinerii (până la vârsta de 18 ani) fumează deschis;
  • soţii femeilor însărcinate fumează în prezența soţiile lor, etc.

Cu toate că femeile încep să fumeze mai târziu decât bărbații, numărul mediu de țigări fumate pe zi este aproximativ egal, atât între bărbați și femei, cât și între mediul urban și rural.

Aproape 12% dintre femeile însărcinate sunt fumătoare. O femeie însărcinată care fumează 1 pachet de țigări pe zi, inhalează de peste 11.000 de ori fumul de țigara în cursul sarcinii.

Conform Studiului Global privind Fumatul la Adolescenți din 2013 (GYTS 2013) prevalența fumatului în rândul elevilor cu vârsta de 13-15 ani este de 10,4%, din care 19% încep fumatul la vârsta de 7 ani și mai puțin, iar 64% până la împlinirea vârstei de 14 ani.

Anual, se înregistrează circa 5000-6000 de decese (cca. 12-14% din totalul deceselor), din cauza bolilor condiționate de consumul tutunului, inclusiv peste 60% dintre decese se înregistrează la persoanele în vârsta aptă de muncă (mortalitatea în rândul bărbaților fiind de 2 ori mai mare decât a femeilor).

Consumul de tutun implică costuri enorme pentru economiile naționale prin creșterea costurilor de îngrijire a sănătății și scăderea productivității. Se agravează inegalitățile în materie de sănătate și exacerbează sărăcia – oamenii cei mai săraci cheltuiesc mai puțin pe produsele alimentare, educație și sănătate. În Republica Moldova costurile economice pentru pierderea productivității muncii din cauza îmbolnăvirilor sau deceselor premature, inclusiv și achitarea pensiilor pentru invaliditate se estimează la cca. 1miliard 830 milioane lei, ceea ce depășește esențial veniturile statului din comercializarea produselor din tutun.

Consumul de tutun este o amenințare pentru orice persoană, indiferent de sex, vârstă, rasă, cultură sau educație. Aduce suferință, boală și moarte, sărăcește familiile și economiile naționale.

 
Renunțarea la fumat
Beneficiile renunţării la fumat se resimt încă din primele minute:

  • La 20 de minute de la inhalarea ultimul fum de ţigară tensiunea arterială scade la valori normale. Acest fapt se poate verifica prin simpla măsurare a tensiunii arteriale imediat după o țigara şi, apoi, după alte 20 de minute.
  • La 8 ore de la stingerea ţigării nivelul de monoxid de carbon din sânge se normalizează. În consecinţă, nivelul de oxigen creşte ajungând la un nivel normal. Acest beneficiu este resimţit de fiecare fumător în fiecare zi, după cele 8 ore de somn.
  • La 24 de ore de la inhalarea ultimului fum de ţigară riscul de accident vascular şi de moarte subită scade. Fumatul majorează cu mult riscul acestor afecțiuni.
  • La 48 de ore de la renunţarea la fumat gustul şi mirosul se îmbunătăţesc. Astfel, mâncarea va avea un gust mai delicios şi un miros mai apetisant. Mai mult, după acest interval de timp, nivelul de nicotină dispare din organism.
  • La 72 de ore de la stingerea ultimei ţigări respiraţia devine mai uşoară, iar capacitatea pulmonară creşte. De asemenea, după acest interval de timp, proaspătul nefumător va simţi că are mai multă energie, iar tuburile bronhiale se relaxează.
  • La 2-3 săptămâni de la renunţarea la dependenţa de tutun circulaţia sanguină se îmbunătăţeşte. Mersul pe jos devine mai uşor, iar funcţia pulmonară creşte cu până la 30%. După zece săptămâni de la ultima ţigară circulaţia sângelui se îmbunătăţeşte continuu. Dispare senzaţia de “picioare grele”, gleznele devin mai suple, anumite vene și capilare devin mai puţin vizibile sub pielea de pe picioare.
  • La 9 luni de la renunţarea de la fumat tusea tabagică, oboseala şi respiraţia grea se ameliorează. Organismul dispune de mai multă energie. În plus, la 9 luni de la renunţarea la fumat creşte rezistenţa organismului la efort.
  • La 1 an de la stingerea ultimei ţigări riscul de boli cardiovasculare se reduce cu 50%, iar riscul unui accident vascular cerebral este la fel de mic ca în cazul unui nefumător.
  • La 5 ani de la fumarea ultimei ţigări riscul de cancer bucal, laringian sau de esofag se reduce cu 50%. În plus, funcţia cardiovasculară poate fi comparată cu cea a unei persoane care nu a fumat niciodată.
  • La 10 ani de la stingerea ultimei ţigări riscul de cancer pulmonar scade cu 30-50%.
  • La 15 ani de la renunţarea la acest viciu fostul fumător poate fi considerat nefumător din toate punctele de vedere, riscul unui atac de cord ajungând şi el la limita statistic normală pentru persoanele care nu au fumat niciodată. Acelaşi lucru este valabil şi în privinţa incidenţei cancerului.

 
Recomandări pentru renunțarea la fumat:

  • Calculați banii cheltuiți pe țigări într-o anumită perioada și încercați să reduceți aceste cheltuieli. Din economiile acumulate – oferiți-vă un cadou drept recompensă pentru voinţa de a renunța la fumat.
  • Creșteți aportul zilnic de fructe și legume. Acestea vor ajuta la purificarea organismului şi în acelaşi timp la menţinerea siluetei.
  • Faceții multă mişcare în fiecare zi.
  • Recurgeți la ajutor dacă este nevoie. Discuții cu medicul, cerându-i sfatul.
  • Evitați situaţiilor tentante de a fuma, eliminați lucrurilor care pot reaminti de fumat (ţigări, scrumiere, brichete).
  • Petreceți mai mult timp cu prietenii nefumători şi ocuparea în permanență a timpului liber.
  • Dacă simțiți nevoia de a fuma – cel mai important lucru este o altă ocupație, ceva plăcut care să capteze interesul. Încercați să evitați monotonia, aşa se va evita situaţiile în care dorința este mare față de ţigară.

 
Ziua Națională de renunțare la fumat – este o oportunitate pentru fumători să renunțe la acest viciu dăunător pentru sănătatea proprie și a celor din jur.