La 10 octombrie, se marchează Ziua mondială a sănătăţii mintale. A fost stabilită, în 1992, de către Federaţia Mondială pentru Sănătate Mintală (World Federation for Mental Health – WFMH), pentru a creşte gradul de conştientizare şi educare, la nivel mondial, în privinţa sănătăţii mintale.

Campania din 2018 are ca temă “Tinerii şi sănătatea mintală într-o lume în schimbare”, şi atrage atenţia asupra problemelor cu care se confruntă tinerii în lumea noastră, în prezent, şi asupra a ceea ce au nevoie tinerii pentru a se dezvolta sănătoşi, fericiţi.

Federaţia Mondială pentru Sănătate Mintală încurajează factorii de decizie ai ţărilor şi organizaţiilor din întreaga lume pentru “a lua o poziţie şi a cere mai mult pentru această populaţie vulnerabilă” – tinerii – pentru că “viitorul nostru depinde de ea”.

O multitudine de factori de natură socială, demografică, psihologică sau biologică contribuie la menţinerea sănătăţii mintale a unei persoane. Tulburările mintale apar în toate culturile şi în toate etapele vieţii. De asemenea, pe lângă ceilalţi factorii genetici şi psihici, integritatea sănătăţii mintale se asociază cu schimbările sociale rapide, cu nivelul stresului de la locul de muncă, discriminarea de gen, excluderea socială, stilul de viaţă nesănătos, riscurile violenţei de toate tipurile, cu alte probleme de sănătate, cu accesul la îngrijire şi tratament şi cu încălcările drepturilor omului.

Din cauză că sistemele sanitare, la nivel global, se confruntă cu mari probleme în acordarea de îngrijiri în domeniul sănătăţii mintale, iar resursele disponibile sunt insuficiente, numeroase persoane cu tulburări mintale din ţări din întreaga lume nu primesc niciun fel de ajutor.

La nivel mondial, milioane de oameni suferă astăzi de afecţiuni mintale sau neurologice sau de probleme psihosociale provocate de abuzul de alcool şi de droguri. Bolile mintale şi neurologice, afectând sănătatea în general, pot să blocheze capacitatea omului de a se realiza profesional şi de a fi de folos comunităţii.

Conform datelor OMS, jumătate dintre tulburările mintale debutează la vârsta de 14 ani. Depresia este în top trei al problemelor de sănătate cu care se confruntă adolescenții din toată lumea. Suicidul este a doua cauză de deces pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani la nivel global.

Cele mai des întâlnite probleme de sănătate mintale care se pot manifesta în perioada adolescenței sunt depresia, anxietatea, tulburările de comportament alimentar.

În Republica Moldova, adolescenții care se confruntă cu dificultăți de ordin emoțional sau psihologic se pot adresa specialiștilor (psiholog, psihopedagog, psihiatru) la Centrele Comunitare de Sănătate Mintală sau la Centrele de Sănătate Prietenoase Tinerilor. Aceste centre medico-sociale activează în toate centrele raionale și municipiile din țară, aflându-se în structura sistemului de asistență medicală primară. Serviciile au un caracter multidisciplinar și sunt prestate confidențial și gratuit.

Specialiștii spun că adolescența și primii ani de maturitate se numără printre cele mai provocatoare etape de vârstă, când copiii își afirmă din plin nevoile de autonomie, identitate de sine, intimitate și explorare. De cele mai multe ori, datorită unei comunicări bune între părinți sau persoana de suport și copil, dificultățile vârstei sunt depășite cu succes. Totuși, există provocări și comportamente de risc care necesită monitorizare din partea familiei, grupului social, instituțiilor de învățământ, serviciilor specializate.

Conform datelor Biroului Național de Statistică, circa 10 procente din populația Republicii Moldova este constituită din persoane cu vârsta cuprinsă între 10 și 19 ani (350 000 locuitori).

La nivelul întregii populații, în anul 2017 rata prevalenței problemelor de sănătate mintală și comportament era de 151 654 persoane, iar rata incidenței constituia 10133 persoane.