Consumul şi traficul de droguri constituie la nivel mondial un fenomen dinamic, fiind puternic influenţat de o multitudine de factori de natură socială şi economică. Procesul de globalizare, caracterizat de mişcarea liberă a persoanelor, a bunurilor şi a capitalurilor, de dezvoltare a noilor tehnologii informatice şi de comunicaţii, dar şi mondializarea crimei organizate, a determinat noi provocări în propagarea şi răspândirea acestui fenomen. În acest context, măsurile luate de fiecare ţară, dar şi de organismele internaţionale de profil, nu au stopat expansiunea acestuia sau izolarea sa la nivelul unei regiuni geografice sau a unui stat.

Consumul și traficul ilicit de droguri reprezintă una din problemele majore ale societăţii şi continuă să creeze enorme prejudicii pentru sănătatea şi bunăstarea oamenilor. Astfel, în data de 7 decembrie 1987, Adunarea Generală a ONU a decis ca ziua de 26 iunie să fie marcată, ca Zi Internaţională de luptă împotriva consumului şi traficului Ilicit de droguri.

Ca și în anii precedenți, tema evenimentului pentru anul 2018 este: “Ascultă primul”. Această campanie este o iniţiativă de creştere a sprijinului pentru prevenirea consumului de droguri, fiind astfel o investiţie efectivă în bunăstarea copiilor şi tinerilor, a familiilor şi a comunităţilor din care fac parte aceştia. Ascultarea copiilor și a tinerilor este primul pas pentru ai ajuta să crească sănătoși și în siguranță.

Acţiunile de informare, educare și comunicare (IEC)  au rolul de a sublinia importanţa unei atitudini vigilente şi responsabile din partea adulţilor: părinţi, educatori, personal din serviciile preventive, decidenţi şi vor încuraja copiii şi tinerii din comunităţile noastre să stea departe de droguri.

Mesaje  cheie:

  • O legătură între părinţi şi copii, se bazează pe atenţie, ascultare şi iubire.
    • Primul pas spre o legătura bună între copii şi educatori este atenţie, ascultare şi empatie.
    • Primul pas pentru personalul din serviciile de prevenire a comportamentelor de risc este atenţie, ascultare, empatie.
    • Toată lumea trebuie să se implice, pentru a proteja tinerii de substanţele periculoase.

Se estimează, că peste 92 de milioane de persoane cu vârsta de 15-64 de ani din Uniunea Europeană, au încercat droguri într-un moment al vieții. Experiența consumului de droguri este menționată mai frecvent de bărbați (56,0 milioane) decât de femei (36,3 milioane). Drogul încercat cel mai frecvent este canabisul (53,5 milioane de bărbați și 34,3 milioane de femei), estimările consumului de-a lungul vieții fiind mult mai scăzute pentru cocaină (11,8 milioane de bărbați și 5,2 milioane de femei), MDMA, Ecstasy  (9,0 milioane de bărbați și 4,5 milioane de femei) și amfetamine (8,0 milioane de bărbați și 4,0 milioane de femei).

Consumul de droguri reprezintă una dintre cauzele majore ale mortalităţii evitabile în rândul tinerilor, atât în mod direct, prin supradoză (decese induse de droguri), cât şi în mod indirect, prin boli, accidente, violenţă şi suicid asociate consumului de droguri. Majoritatea studiilor referitoare la cohortele de consumatori problematici de droguri constată rate ale mortalităţii cuprinse în intervalul 1-2% pe an şi s-a estimat că în Europa mor în fiecare an între 10.000 şi 20.000 de consumatori de opiacee.

În Republica Moldova, conform datelor statistice, incidența prin narcomanie  s-a diminuat constituind în anul 2016- 22,4 la 100 mii locuitori (anul 2015- 28,1 la 100 mii locuitori), iar prevalența s-a majorat, constituind în anul 2016 – 331,2 la 100 mii locuitori (2015 – 324,5 la 100 mii locuitori).

Totodată, potrivit datelor Studiului de evaluare a comportamentelor de sănătate ale copiilor de vârstă școlară  în Republica Moldova  (HBSC, 2014) circa 4,9% dintre respondenți au indicat ca au consumat droguri (marijuana, hașiș, iarbă, etc.) în decursul vieții, iar 1,4% dintre ei – au consumat în decursul ultimei luni. Băieții de 3 ori mai frecvent decât fetele au relatat încercarea canabisului în decursul vieții (7,5% și 2,5% respectiv) și de circa 5 ori mai frecvent în decursul ultimei luni (2,4% și 0,5% respectiv). Proporția celor care au consumat canabis cel puțin o dată în viață crește odată cu vârsta fiind de 0,6% la11 ani, 1,7% la13 ani, 5,7% la15 ani și 11,3% dintre cei de 17 ani.

Consumul de droguri reprezintă un factor recunoscut care contribuie la povara globală a bolilor. El este asociat cu probleme de sănătate acute și cronice, agravate de diverși factori precum proprietățile substanțelor, calea de administrare, vulnerabilitatea persoanei și contextul social în care sunt consumate drogurile. Printre problemele cronice se numără dependența și bolile infecțioase asociate consumului de droguri, iar problemele acute sunt foarte diverse, cel mai bine documentată dintre ele fiind problema supradozelor. Impactul teribil al consumului de droguri asupra sănătății poate fi văzut în cazurile de HIV, hepatită și tuberculoză. De asemenea, drogurile pot influenţa negativ dezvoltarea psihologică şi emoţională, mai ales în cazul tinerilor. În plus, pentru unii consumatori apare riscul dependenţei.

Tulburările cauzate de consumul de droguri subminează relaţiile cu persoanele apropiate, deteriorează viaţa familială şi pot ruina oportunităţile copiilor si tinerilor de educaţie şi angajare. Impactul acestora se resimte în comunităţi, sistemele de justiţie penală şi în întreaga societate.

Raportul global privind consumul de drogurile pentru a. 2017 scoate la iveală un alt fenomen îngrijorător: legătura dintre consumul de droguri, criminalitate și terorism. Drogurile și criminalitatea sunt acum percepute ca o obstrucție îngrijorătoare pentru realizarea agendei pentru dezvoltare durabilă din 2030, în special a obiectivului 3 privind sănătatea și a obiectivului 16 privind societățile pașnice.

Tinerii sunt în mod deosebit expuși riscului de utilizare a drogurilor, deoarece aceștia se află în stadiul de viață atunci când se formează modele de comportament și sunt cel mai probabil influențați de colegii și modelele lor. În același timp, totuși, este o perioadă importantă în care comportamentele lor pot fi influențate în beneficiul sănătății pe termen lung.

Există o mulțime de motive pentru care oamenii consumă droguri. Unii le consumă pentru a scăpa de probleme, iar alții – din curiozitate, deoarece sunt plictisiţi sau doresc doar să se simtă bine. De asemenea, oamenii pot fi presați în a lua droguri pentru „a se potrivi” cu un anumit anturaj sau să demonstreze revoltă sau pentru a atrage atenţia. Consumatorii de droguri provin din toate categoriile sociale. Aceştia sunt de sex masculin și feminin, tineri și bătrâni, bogați și săraci, angajaţi și șomeri, de la oraș și de la sat – nu contează. Consumul de droguri poate afecta pe oricine.

Dezvoltarea și punerea în practică a unor intervenții eficace, bazate pe dovezi, la problemele asociate consumului de droguri reprezintă o preocupare importantă a politicilor europene în domeniu și implică o serie de măsuri. Metodele de prevenire și de intervenție timpurie au ca scop prevenirea consumului de droguri și a problemelor asociate, în timp ce tratamentul, care implică atât abordări psihosociale, cât și farmacologice, reprezintă principalul răspuns la problema dependenței.

Consumul substanţelor stupefiante şi psihotrope este un fenomen complex cu o serie de riscuri interconexe pentru cetăţeni şi societate. În abordarea problemei consumului de droguri, Republica Moldova se bazează pe conceptul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii „Sănătate pentru Toţi în secolul al 21-lea”, conform căruia consumul de droguri este o problemă ce periclitează sănătatea publică şi care ar putea împiedica dezvoltarea sănătoasă a cetăţenilor şi a societăţii în context mai larg.

Simptomele comportamentale ale consumatorilor de droguri sunt:

  • schimbarea în atitudine, comportament sau personalitate fără o cauză aparentă;
  • schimbarea activităţilor, intereselor sau hobby-urilor;
  • scăderea performanţelor şcolare (în muncă), întârzieri (absenţe) nemotivate, abandon şcolar;
  • schimbarea comportamentului în familie;
  • dificultăţi de concentrare;
  • o lipsă de motivaţie în general, pierderea energiei, a stimei de sine, o atitudine de nepăsare;
  • frecvent hipersensibili, îşi pierd repede cumpătul sau au resentimente puternice;
  • stări de iritabilitate sau mânie;
  • stări de dezorientare;
  • comportament excesiv de secretos;
  • nevoie permanentă de bani, fiind predispuşi la săvârşirea de infracţiuni în scopul obţinerii resurselor necesare;
  • comportament paranoic, stări depresive;
  • neglijarea igienei personale.

Programele de prevenire a consumului de droguri centrate pe școală și familie includ următoarele componente:

  • informarea privind consumul de droguri şi efectele acestora;
  • dezvoltarea abilităţilor de luare a deciziilor;
  • definirea şi identificarea propriilor valori morale;
  • dezvoltarea abilităţilor de management al stresului;
  • creşterea stimei de sine;
  • asistenţă în stabilirea şi atingerea scopurilor;
  • dobândirea de abilităţi sociale pentru a rezista presiunilor sociale negative;
  • angajamentul de a nu consuma droguri;
  • asistenţă pentru respectarea normelor de grup şi a celor individuale;
  • dezvoltarea abilităţii de a oferi ajutor altor colegi;
  • identificare şi încurajarea implicării în activităţi alternative.

Menționăm că în Republica Moldova se implementează Strategia naţională antidrog pe anii 2011-2018, scopul fiind de a reduce consumul tuturor tipurilor de droguri şi/sau de a reduce riscul potenţial şi daunele care pot apărea în viaţa cetăţenilor şi a societăţii.

Problema drogurilor este una globală, care necesită abordare în context transnaţional, urmând ca eforturile naţionale de combatere a fenomenului să fie încadrate şi coordonate cu activităţile realizate pe plan internaţional, inclusiv:
în domeniul sănătăţii –  este necesar a întreprinde acţiuni de reducere a riscului de sănătate asociate consumului de droguri, inclusiv acţiuni de informare, prevenire şi control al comerţului cu precursorii, spre a exclude scoaterea lor din circuitul legal pentru fabricarea ilegală a drogurilor sintetice.